Arhive etichetă: banchet

Banchetul in mitologie

În religia greacă, iar mai apoi în cea romană, banchetul reprezintă un moment important în sărbători şi rituri. Mai toate sărbătorile aveau un moment dedicat banchetului comun. Sacrificiile se încheiau cu banchetul ritualic, în care păr­ţile victimelor ce nu erau consumate în sacrificiu şi nu fuseseră oferite zeilor erau consumate uneori numai de preoţi, însă adesea şi de credincioşi, chiar în interiorul sanctuarului unde se desfăşurase ceremo­nia religioasă. Cu acest prilej se înălţa un soi de colibă şi se pregăteau scaune din crengi.

La banchet erau invitaţi zeii, cărora le erau rezervate locurile de onoare şi por­ţii de mîncare. Oaspeţii divini cel mai des invitaţi erau, în Grecia, la Atena, Zeus Philios, pentru care se pregătea o kline specială (un divan pentru bachet), ca şi Dioscurii Castor şi Pollux, veneraţi mai cu seamă în zona doriana, cărora şi la Atena li se oferea o masă specială în Pritaneu. La Delfi, zeii, în primul rînd Apollo şi Dionysos, erau invitaţi la banchetul oferit pen­tru marea sărbătoare numită Teoxenia, care dădea şi numele unei luni din calen­dar (martie-aprilie) şi despre care vorbesc Pindar şi Herodot. La Agrigent li se ofereau banchete Elenei şi Dioscurilor. Referi­rea frecventă la Dioscuri în cazul acestui tip de ritual ne face să ne gîndim la o tradiţie de origine indo-europeană, ates­tată de frecventele trimiteri la invitarea zeilor la banchet din textele vedice.

Continuă citirea →

Alimentatia in mitologie

Povestirile mitologice fac o distincţie netă între hrana consumată de oameni şi cea rezervată zeilor. Ele le recu­nosc unor alimente anumite virtuţi, în măsură să determine schimbări miracu­loase în viaţa omului. Unor produse li se atribuie o valoare specială ca ofrandă în sacrificii. În legătură cu anumite alimente există prescripţii ritualice specifice. În sfîrşit, zeii şi oamenii sînt descrişi adesea în timp ce participă la banchete, aşezaţi în jurul unor mese îmbelşugate.

Distincţia dintre hrana rezervată zeilor şi alimentele permise oamenilor este funda­mentală. Cu toate că se bucură de ofrandele constînd din roadele cîmpului şi animale, zeii se hrănesc cu Nectar şi Ambrozie, altfel spus cu alimente (mîncare şi bău­tură) ce nu sînt de pe această lume şi care le sînt rezervate în exclusivitate. Consu­marea hranei zeilor poate provoca schim­bări radicale în viaţa oamenilor. Chiar şi un erou de origine semidivină ca Heracle îşi schimbă condiţia, devenind nemuritor, sugînd la sînul Herei.

Continuă citirea →

Un banchet adevarat

Chiar dacă a avut loc cu circa 3000 de ani în urmă, banchetul organizat de regele asirian Asurnasirpal a rămas ca unul dintre cele mai mari din lumea antică. Petrecerea, care a durat 10 zile, a fost prilejuită de inaugurarea noii capitale, Nimrud, şi era, în egală măsură, menită să impresioneze şi să intimideze supuşii, prin etalarea bogăţiei şi forţei regelui Asurnasirpal.

La petrecere au participat circa 70000 de oameni, din care 5000 de demnitari străini şi 2500 de demnitari ai regelui asirian. Consumul alimentar a fost şi el unul pe măsură: 10000 de vaci, 15000 de miei, 1000 de viţei, 500 de gazele, 20000 de porumbei, 12000 de alte păsări mici 10000 de peşti; s-au băut 10000 de căni de bere şi 10000 de burdufuri de vin.

La sfârşitul petrecerii, regele Asurnasirpal afirma cu mândrie şi satisfacţie: „… le-am făcut onorurile cuvenite şi i-am trimis înapoi, sănătoşi şi veseli, în ţările lor.”