Arhive etichetă: bacalaureat

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) Sinteză pentru bacalaureat

formatiuni politice romanesti sec. IX-XIIIAutonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII)

 Întemeierea statelor medievale românești

 Statele medievale românești au apărut în perioada secolelor XIII-XIV.

Cauze:

  • Invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe teritoriul țării noastre
  • Tendințele expansioniste ale regalității maghiare și ale Imperiului Bizantin
  • Presiunea Hoardei de Aur care a limitat influența maghiară în spațiul est-carpatic
  • Existența formațiunilor prestatale românești

Continuă citirea →

Constituțiile totalitare în istoria României

constitutia romanieiElaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituțiile totalitare din istoria României, având în vedere:

– precizarea anilor adoptării a două dintre constituțiile totalitare ale României și prezentarea unui fapt istoric care a determinat elaborarea uneia dintre acestea

– menționarea a două principii prevăzute în una/ambele constituții

– menționarea a două asemănări dintre cele două constituții

– menționarea unei deosebiri între cele două constituții

– formularea unui punct de vedere referitor la rolul sistemului constituțional  în România și susținerea acestuia printr-un argument istoric

 Constituțiile totalitare în istoria României

 Necesitatea adoptării unei constituții ca fundament al organizării instituțional-politice s-a resimțit în societatea românească încă de la începuturile modernității, fapt confirmat de apariția, la începutul sec. XIX, a mai multor proiecte constituționale și a unor documente cu caracter constituțional (Constituția cărvunarilor, Regulamentele Organice, Convenția de la Paris, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris etc.)

Continuă citirea →

Constituțiile din România. Sinteză pentru bacalaureat

constitutia romanieiPrimele Constituții ale statului modern român au fost precedate de acte cu caracter constituțional:

  • Declarații de principii (“Cererile norodului românesc”, redactate în 1821, în timpul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu)
  • Declarații de drepturi (“Proclamația de la Islaz”, ca de altfel și celelalte programe revoluționare de la 1848)
  • Proiecte de reformă (“Constituția cărvunarilor” redactată de Ionică Tăutu în 1822 și “Osăbitul act de numire a suveranului românilor” redactat de Ion Câmpineanu în 1838)
  • Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din Moldova și Țara Românească din 1857

Istoria Constituțională a României între 1859 și 1991 cunoaște mai multe perioade: Continuă citirea →

Instaurarea comunismului în România

comunismElaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre instaurarea comunismului în România, având în vedere:

– precizarea unui factor extern și a unui factor intern ce au favorizat instaurarea comunismului

– menționarea etapelor preluării puterii de către comuniști

– menționarea a două practici folosite de comuniști pe scena politică

– prezentarea unui fapt istoric ce a contribuit la revenirea la democrație în România

– formularea unui punct de vedere asupra consecințelor instalării regimurilor totalitare în Europa de Est și susținerea acestuia printr-un argument istoric

Instaurarea comunismului în România

Perioada de după al Doilea Război Mondial a fost perioada instaurării comunismului în întreaga Europă de Est, deci și în spațiul românesc.

Continuă citirea →

Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. Sinteză pentru bacalaureat

stalin hitlerÎnfruntarea dintre democrație și totalitarism este una din caracteristicile secolului al XX-lea.

 Trăsăturile regimului democratic

  • Separarea puterilor în stat
  • Respectarea drepturilor și a libertăților cetățenești
  • Egalitatea în fața legii
  • Suveranitatea poporului
  • Pluralism politic
  • Economie de piață
  • Promovează statul de drept (în care nimeni nu e mai presus de lege)

Trăsăturile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism):

  • Conducătorul unic
  • Monopartitism
  • Ideologia unică
  • Partid unic
  • Nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Promovarea cultului personalității
  • Aplicarea cenzurii
  • Demagogie și propaganda
  • Interesele individului sunt subordonate intereselor statului
  • Regimul este menținut prin teroare și violență cu ajutorul poliției politice
  • Statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viața privată a cetățenilor săi)
  • Oponenții regimului sunt exterminați sau trimiși în închisori (epurare politică)

Continuă citirea →

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Subiectul I

bacalaureat

SUBIECTUL I ……………………………………………………………30 puncte

Citiți, cu atenție, textele de mai jos:

A. “Începând cu secolul al VI-lea intrăm deci în a doua etapă a formării poporului român; impactul civilizator al imperiului [roman] încetează, atât datorită interpunerii masei slave între el și protoromâni, cât și datorită evenimentelor interne care-l vor transforma din imperiu roman în imperiu grecesc. Influențele romanizatoare nu s-au putut exercita decât până la această dată, de acum înainte nu mai avem de a face cu un proces de romanizare, ci cu unul de menținere a ei și de asimilare a populațiilor slave așezate în mijlocul protoromânilor; deși ultimii slavi vor fi asimilați, romanizați abia în secolul al XII-lea, putem socoti că începând cu secolele IX-X se poate vorbi de un popor român definitiv constituit.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

Continuă citirea →

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Sinteză pentru bacalaureat

harta romanieiRomanitatea românilor reprezintă un element esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român.

Românii sunt un popor romanic (neolatin), al cărui proces de formare (etnogeneză) a cunoscut trei etape:
1. Existența civilizației geto-dace, supusă cuceririi romane, în urma războaielor daco-romane dintre anii 101-102 și 105-106;
2. Sinteza daco-romană, realizată în urma procesului de romanizare;
3. Desăvârșirea etnogenezei în urma contopirii populației daco-romane cu migratorii slavi în sec. V-VII.

Continuă citirea →

Mic test de istorie pentru bacalaureat

profesor

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Afirmaţiile cuprinse în scrierile savanţilor străini din secolul XV dovedesc din plin că nu cronicarii moldoveni (…) au afirmat cei dintâi, între români, descendenţa romană a poporului român. Într-adevăr, savanţii străini îşi întemeiază concluziile relative la originea romană a poporului român nu atât pe propriile lor investigaţii şi descoperiri, cât, în primul rând, pe înseşi mărturiile românilor, mărturii cunoscute direct sau indirect.” (Ş. Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc, 1988)

B. „Aceasta este în primul rând ideea despre descendenţa romană a românilor din coloniştii romani tranplantaţi în Dacia traiană: de aici, decurg logic o serie de idei înrudite şi adiacente, dar care fac parte din ansamblul categoriei istorice de romanitate a românilor. Aceste idei complementare sunt: ideea stăruinţei elementului roman în Dacia abandonată de Aurelian năvălirilor barbare, ideea unităţii de neam a românilor din întreg teritoriul locuit de ei, ideea latinităţii limbii române, ideea esenţei romane a unor obiceiuri şi datini populare.” (A. Armbruster, Romanitatea românilor, 1972)

Continuă citirea →

Emile Zola – Nota zero la literatură

elev plictisit

La liceul Saint-Louis din Paris, Emile Zola se dovedise un leneş. Nu făcea absolut nimic; nu-şi făcea temele, nu învăţa lecţiile. În cele din urmă, inspirat de dragostea mamei sale, Zola a făcut eforturi să se pregătească pentru bacalaureat. A dat examenul scris la Sorbona, a prezentat o teză mediocră şi, convins că n-a făcut nimic, numai aşa, într-o doară, se duce să vadă listele cu cei admişi, ca să se găsească, uimit, pe locul al doilea.

La oral, a răspuns corect la ştiinţe şi la matematică. Acestea sunt materiile la care se simte „tare” viitorul scriitor. Ultimul profesor care-l examinează se supără fiindcă Zola situează moartea lui Carol cel Mare pe timpul lui Francisc I! Apoi mai este şi povestea cu La Fontaine. Nu ştim ce poveşteşte Emile, dar profesorul de literatură îi acordă nota „zero”! Zola e condamnat. Va rămâne fără bacalaureat.

sursa: Armand Lanoux, Bună ziua, domnule Zola, Bucureşti, Editura Univers, 1982, pag.51

Rezistenţa anticomunistă şi disidenţa în România socialistă

rezistenta anticomunista

Primele forme de rezistenţă armată anticomunistă au apărut în Bucovina, odată cu pătrunderea trupelor sovietice (1944). Rezistenţa armată anticomunistă din România s-a desfăşurat în zonele muntoase şi cele puternic împădurite (1944-1960). Luptătorii proveneau din toate segmentele sociale: militari, legionari, intelectuali, preoţi, studenţi, ţărani care se opuneau colectivizării, femei şi muncitori. Oficial, aceştia erau numiţi de autorităţile comuniste „bandiţi”, „terorişti”, „legionari”, „fascişti”. Dotarea cu armament era precară: arme abandonate de armata germană în retragere, arme de vânătoare, arme şi muniţie capturate de la forţele represive. Luptatorii atacau de obicei grupuri izolate ale forţelor represive, eliminau activişti de partid din sate sau acţionau în vederea destabilizării anumitor zone şi chiar declanşării unor revolte regionale. Durata şi eficienţa acestor grupări depindea de atitudinea populaţiei locale. Numeroşi săteni le ofereau adapost, alimente şi informaţii despre trupele de represiune, alţii îi trădau. Împotriva lor regimul comunist folosea Securitatea, Miliţia, unităţi militare, uneori chiar şi armament greu. Se foloseau arestări masive pentru intimidarea populaţiei locale şi se recrutau informatori.

Continuă citirea →

Istorie – Model subiect examen bacalaureat 2013

 

bacalaureatIstorie model subiect examen bacalaureat 2013Istorie model subiect examen bacalaureat - 2013 Istorie model barem examen bacalaureat 2013istorie model barem examen bacalaureat - 2013

Programa pentru examenul de bacalaureat 2013 – Istorie

bacalaureat 2013

programa pentru examenul de bacalaureat 2013 - istorieprograma pentru examenul de bacalaureat - 2013 - istorie

Calendarul examenului de bacalaureat – 2013

bacalaureat

 

Calendarul examenului de bacalaureat 2013

Subiect istorie – Bacalaureat 2012

Istorie – Bacalaureat – Sinteze – varianta rezolvată 3

Bacalaureat – varianta rezolvată 3

Subiectul I (30 puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Iancu de Hunedoara, născut valah, nu era de origine nobilă… El a arătat cel dintâi ungurilor că fronturile turceşti pot fi sporite şi învinse… Numele lui umbreşte şi pe al altora; a mărit mult gloria nu numai a ungurilor ci şi pe cea a valahilor din care s-a născut”.
(Enea Silvius Picolomini – Papa Pius al II-lea, În Europa)

Continuă citirea →