Arhive etichetă: Alexandru cel Bun

Ce domnitor a respins primul atac al turcilor împotriva Moldovei?

Alexandru cel Bun

Ce domnitor a respins primul atac al turcilor împotriva Moldovei?

a. Vasile Lupu

b. Dimitrie Cantemir

c. Alexandru cel Bun

d. Ştefan cel Mare

Răspuns: c. Alexandru cel Bun. Fiu al lui Roman I, domnitor al Moldovei (1400-1432). Venit pe tron cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân, s-a bucurat de o îndelungată şi liniştită domnie, în timpul căreia Moldova a prosperat. A aplanat conflictul dintre Biserica Moldovei şi Patriarhia din Constantinopol, care a recunoscut Mitropolia de la Suceava (1401), a adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă şi a ctitorit, între altele, mănăstirile Bistrita şi Moldoviţa, Aliat cu Polonia, a participat la bătălii împotriva cavalerilor teutoni (1410 şi 1422). A lărgit hotarele ţării, înglobând Pocuţia şi alte regiuni din sudul Poloniei şi a respins primul atac al turcilor împotriva Moldovei (1420).

sursa: Ghid de cultură generală. Întrebări şi răspunsuri, trad.: Graal Soft. – Ediţia a 2-a, revizuită, Bucureşti, Litera Internaţional, 2012

Nevestele lui Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, una din cele mai deosebite figuri ale istoriei noastre, a fost însurat de patru ori. Cea dintâi soţie, pe care o avea încă înainte de a urca treptele tronului, se chema Margareta şi era catolică, fiica palatinului Ştefan din Losontz, din Transilvania. Ea făcu biserica papitaşă de la Baia, unde şi fu îngropată.

Continuă citirea →

Alexandru cel Bun – domnitorul cu patru sotii

Nimeni nu îl poate întrece pe regele Angliei, Henric al VIII-lea, care a avut şase soţii. Dar înaintea lui, pe la începutul secolului al XV-lea,  Alexandru cel Bun, domnitor important al istoriei noastre, a făcut dovada perseverenţei sale în dragoste şi credinţei că, în cele din urmă, va găsi o soţie care să nu-l părăsească. Nu avea prejudecăţi; nu conta că este catolică sau ortodoxă, din neam mare sau fără înaintaşi iluştri, româncă sau străină. Dar nu a avut nici mare noroc la însurătoare.

Trebuie spus că s-a însurat de patru ori.

Cea dintâi soţie, pe care o avea încă înainte de a urca treptele tronului, se chema Margareta şi era catolică. A murit!

După aceea, Alexandru Voda se însură din nou, Neacşa fiind aleasa. A murit!

Alexandru, căruia nu-i plăcea văduvia, se însură a treia oară, luând de soţie o catolică de neam mare, anume pe Ringala, vara regelui Vladislav al Poloniei. L-a părăsit!

Alexandru se însură a patra oară, cu o ortodoxă de data aceasta, Marina, despre care se ştie numai că era fata lui Marin! De data aceasta a avut mai mult noroc. A murit el primul!

Alexandru cel Bun

Moldova s-a format cu vreo 50 de ani mai târziu decât Ţara Românească. Să trecem peste primii voievozi, pentru a ajunge la un voievod mare, oarecum contemporan cu Mircea cel Bătrân, şi anume Alexandru cel Bun.

Alexandru cel Bun domneşte de la 1400 la 1432, ceea ce pentru vremile acelea este o domnie lungă. A fost un bun gospodar, ţara s-a întins încetul cu încetul de la nucleul unde se formase, regiunea din nord-vest cu capitala la Suceava, cu marele oraş Baia. Baia în Evul Mediu înseamnă un loc unde erau mine (de la magh. bânya). Din regiunea aceea s-a întins din ce în ce mai mult, până la mare; se aflau deja români acolo, dar nu erau uniţi sub un singur sceptru, cum vor deveni în Moldova lui Alexandru cel Bun, care se întinde până la Cetatea Albă, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi. În momentul când Moldova devine stăpână pe această regiune, Cetatea Albă este încă în mâna genovezilor care acceptă însă suzeranitatea voievodului moldovean. Mai târziu, în vremea lui Ştefan cel Mare, deasupra unei intrări în cetate, se va afla stema Moldovei, capul de zimbru sau, mai corect, de bour, stemă ce se mai vede şi astăzi.

Continuă citirea →