Arhive etichetă: Alexandria

„Alexandria”, cea mai răspândită carte populară la români

alexandria carte popularaALEXANDRIA, carte populară, compusă, probabil, în secolele al III-lea sau al II-lea î.Hr., în limba greacă, în Egipt, scrierea are la bază legendele despre Alexandru Macedon şi, se pare, o istorie a expediţiilor sale atribuită lui Callisthenes (c.370-327 î.Hr.). Circulând în numeroase variante, la mai multe popoare, naraţiunea despre faptele războinice ale cuceritorului macedonean a primit elemente noi, în spiritul vremurilor şi după caracterul popoarelor la care a pătruns.

Cele mai vechi texte sunt atestate în Imperiul Bizantin. Dintre acestea, versiunea numită în literatura de specialitate Pseudo-Callisthenes a constituit sursa nenumăratelor prelucrări ivite în Evul Mediu. Din Imperiul Bizantin, povestirea a pătruns în Apus prin traduceri latine, dintre care cea a clericului Leon din secolul al X-lea, Historia Alexandri Magni regis Macedoniae de proeliis, a servit ca prototip versiunilor ulterioare. După un text latin s-a făcut în secolul al XlII-lea traducerea sârbo-croată, identificată ca izvor al primei transpuneri româneşti a Alexandriei, realizată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Continuă citirea →

Secretele Bibliotecii din Alexandria (II) Oamenii în negru

alexandria bibliotecaOfensiva împotriva bibliotecii

Următoarea ofensivă serioasă împotriva bibliotecii pare să fi fost lansată de împărăteasa Zenobia. Încă o dată, distrugerea n-a fost totală, dar dispărură cărţi importante.

Cunoaştem motivul ofensivei pe care o lansă după dânsa împăratul Diocleţian (284-305). Documente contemporane concordă asupra acestui subiect. Diocleţian voia să distrugă toate lucrările care ofereau secretele fabricării aurului şi argintului. Altfel spus, toate lucrările de alchimie. Pentru că se gândea că dacă egiptenii ar fi putut fabrica după planul inimii aur şi argint, şi-ar fi procurat mijloacele de a ridica o armată şi de a lupta împotriva imperiului. Diocleţian însuşi, fiu de sclavă, fusese proclamat împărat la 17 septembrie 284. Era, se pare, un persecutor înnăscut şi ultimul decret pe care-i semnă, înaintea abdicării de la 1 mai 305, ordona distrugerea creştinismului. Diocleţian se lovi în Egipt de o revoltă puternică şi începu în iulie 295 asediul Alexandriei. Ocupă oraşul, ceea ce dădu ocazia unor masacre înfiorătoare. Totuşi, potrivit legendei, calul lui Diocleţian făcu un pas greşit pe când intra în cetatea cucerită şi Diocleţian interpretă acest incident ca pe-un mesaj al zeilor care-i comandau astfel să cruţe oraşul.

Continuă citirea →

Secretele Bibliotecii din Alexandria (I)

biblioteca Alexandria ardereDistrugerea marii biblioteci din Alexandria a fost desăvârşită de arabi în anul 646 al erei creştine. Dar această distrugere a fost precedată de altele, iar înverşunarea în a face să dispară această colecţie fantastică a cunoaşterii este de o semnificaţie aparte.

Începuturile

Biblioteca din Alexandria pare să fi fost fondată de Ptolemeu I sau de Ptolemeu al II-lea. Oraşul în sine, după cum o arată şi numele, fusese înfiinţat de Alexandru cel Mare în iarna anului 331/330 înainte de Hristos. Se scurseră deci aproape 1000 de ani până când biblioteca să fie complet distrusă. Alexandria a fost, poate, primul oraş din lume construit complet din piatră, fară a se folosi în nici un fel lemnul. Biblioteca avea zece săli mari şi camere separate pentru cercetători.

Se mai discută încă despre data exactă a fondării şi numele fondatorului, dar adevăratul fondator, în sensul de organizator şi creator al bibliotecii, nu doar al regelui care domnea pe atunci, pare să fi fost un personaj numit Demetrios din Phalera. De la început, el strânse şapte sute de mii de cărţi, cărora le adăugă mereu altele. Cărţile erau cumpărate cu banii regelui.

Acest Demetrios din Phalera, născut între 354 şi 348 î.Hr., pare să-i fi cunoscut personal pe Aristotel. În 324 îHr. apare ca orator public, în 317 este ales guvernator al Atenei, pe care-o conduce timp de zece ani, din 317 până-n 307 î.Hr. Impuse un anumit număr de legi, mai ales una referitoare la reducerea luxului în cazurile de înmormântare. Pe vremea lui, Atena număra 90.000 de locuitori, 45.000 de străini admişi şi 400.000 de sclavi.

În ce priveşte persoana însăşi a lui Demetrios, istoria ni-l prezintă ca pe arbitrul eleganţei ţării sale. A fost primul atenian care şi-a decolorat părul în blond cu ajutorul apei oxigenate. 🙂 După aceea fu alungat de la guvernare şi se duse la Teba. Acolo scrise un mare număr de lucrări, printre care una cu un titlu ciudat, Pe marginea fasciculului de lumină din cer, care este, probabil, prima lucrare despre farfuriile zburătoare. În 297 î.Hr., faraonul Ptolemeu îl convinge să vină să se instaleze la Alexandria. Atunci fondează biblioteca. Ptolemeu I moare în 283 î.Hr. şi fiul său, Ptolemeu al ll-lea, îl exilează pe Demetrios la Busiris, în Egipt. Acolo este muşcat de un şarpe veninos şi moare.

Continuă citirea →

Biblioteca în antichitate

Până în epoca alexandrină, oamenii aveau biblioteci private şi se duceau să se aprovizioneze cu cărţi în Agora sau şi le împrumutau de la prieteni şi puneau pe sclavii lor specializaţi să le copieze.

Prima bibliotecă publică a fost întemeiată la Alexandria de către Ptolemeu I Soter. Se pare ca această iniţiativă i-a aparţinut lui Demetrios din Faler, care, exilat din Atena, după ce o guvernase în chip strălucit vreme de zece ani, s-a refugiat în anul 307 î.Hr. la curtea Lagizilor. Demetrios a început să strângă lucrări, care au fost adunate într-un monument menit să le adăpostească, Biblioteca.

Continuă citirea →

Biblioteca din Alexandria, tezaur spiritual al antichitatii greco-latine si al lumii

Simbol de civilizaţie, altar al ştiinţei, edificiu în care incunabulele, manuscrisele, tipizatele, documentele, hărţile şi cărţile sunt adăpostite, conservate, clasificate şi puse la dispoziţia cititorilor, biblioteca reprezintă imaginea prestigiului intelectual, iar Biblioteca din Alexandria nu face excepţie.

Ceea ce scoate în evidenţă Biblioteca din Alexandria este renumele ei, care a făcut-o să fie prima bibliotecă publică din lume. Francezul Marc Sauvalle o numeşte „Străbunul bibliotecilor noastre publice […] celebră în Antichitate pentru farul său, construit pe insula Pharos, căreia i-a dat şi numele“. „Acest far – notează Sauvalle în continuare – servea drept ghid pentru marinarii care se îndreptau către oraşul construit de Alexandru cel Mare. Alexandria avea de asemenea şi un al doilea «far». Acesta îi călăuzea pe savanţii şi filosofii epocii spre oraşul egiptean. E vorba despre «Museion-ul» din Alexandria, templul Muzelor. De la Museion provine şi cuvântul «muzeu». Dar acesta era mult mai mult decât un muzeu în sensul pe care i-l atribuim în general. Era mai mult decât un loc de expunere a unor obiecte eteroclite, cuprindea şi o universitate a cărei bibliotecă era o bijuterie.

Continuă citirea →

Istoria Farului din Alexandria

Cadrul înconjurător.  Insula Pharos ce mărginea golful vechiului oraş Alexandria, fondat de Alexandru cel Mare în anul 331 î.Hr. Lungă de circa 3 km, insula era legată de port printr-un  dig de 1,3 km lungime.

Autori, iniţiatori. Arhitectul grec Sostratos din Cnidos la porunca suveranului Ptolemaios II Philadelphos (283-246 î.Hr.) care, din raţiuni economice, dorea să se amenajeze un mare port maritim la Alexandria.

Continuă citirea →

Despre Biblioteca din Alexandria

Biblioteca din Alexandria pastra aproximativ 700.000 de carti scrise pe pergament sau pe foi de papirus, rulate sub forma de suluri, originale sau copii ale tuturor autorilor greci. Din nenorocire, cea mai mare parte a acestora, de o valoare inestimabila, a fost distrusa in urma unor incendii repetate.

Ceea ce mai ramasese din marea biblioteca dupa razboiul cu Cezar a fost folosita de arabi drept combustibil pentru baile publice in urma cuceririi Alexandriei de catre califul Omar I (in 641). Se spune ca acesta ar fi motivat astfel decizia sa:

„Daca scrierile acelea grecesti concorda cu Coranul, atunci sunt inutile si nu e nevoie sa fie pastrate. Daca se abat insa de la Coran, atunci sunt primejdioase si trebuie distruse!”