Arhive etichetă: alegeri

De la Regatul României la Republica Populară Română: tranziţia către totalitarism şi semnificaţia ei (ultima parte)

regele-mihai-si-petru-groza

Alegerile din noiembrie 1946: între voinţă naţională şi falsificare   Acordurile de la Moscova, încheiate între cele trei mari Puteri aliate la finele lui 1945, au avut drept efect două decizii semnificative: cooptarea în guvernul Groza a doi miniştri de stat delegaţi de partidele democratice, cooptare ce a permis recunoaşterea de către Marea Britanie şi Statele Unite a guvernului de la Bucureşti, precum şi asumarea de către autorităţile de la Bucureşti a obligaţiei de a asigura organizarea unor alegeri parlamentare libere şi corecte.

Ca şi în alte ocazii, realitatea politică a fost definită prin decalajul dramatic dintre substanţa angajamentelor asumate şi practica de guvernare. Cei doi miniştri de stat, liberalul Mihail Romniceanu şi ţărănistul Emil Haţieganu, au fost reduşi, după cum indică propriile lor intervenţii publice şi memorii către primul-ministru, la rolul de agenţi de ratificare a unor decizii deja luate la nivelul Cabinetului controlat în continuare de Partidul Comunist. În acest mod, cenzurarea activităţii guvernului, precum şi sporirea gradului de reprezentativitate democratică au rămas simple deziderate.

Continuă citirea →

Istoria Partidului Naţional Liberal

istoria PNLÎnceputuri  Partidul Naţional Liberal (P.N.L.) – partid creat în ianuarie-martie 1875, cu prilejul închegării coaliției grupărilor liberale „Coaliția de la Mazar-Pașa” (după numele musulman al englezului Stephen Bartlett Lakeman, în casa căruia a avut prima consfătuire), punându-se bazele Partidului Liberal, al cărui nucleu l-a format gruparea liberală-radicală, constituită în 1861, și căruia, în 1867, i s-au raliat liberalii din jurul lui Mihail Kogălniceanu se consolidează definitiv în timpul guvernării liberale din perioada 1876-1888 (cea mai lungă guvernare de partid din istoria Regatului României), devenind cel mai puternic partid politic din țară, și cel mai mult timp la guvernare (1867-1868, 1876-1888, 1895-1899, 1901-1904, 1907-1910, 1914-1917, 1918, 1922-1926, 1927, 1933-1937).

Continuă citirea →

Dictatura nulităţilor

Se apropie alegerile! Iată o veste bună pentru fauna care mişună prin societatea românească si o oportunitate pentru nulităţile ambiţioase de a atrage atenţia asupra lor.

Continuă citirea →

Despre starea de spirit din interiorul Mişcării Legionare după aflarea rezultatelor alegerilor din 1937

 

Nota nr. 15754 din 22 decembrie 1937 emisă de Corpul Detectivilor cu privire la stare de spirit din interiorul Mişcării Legionare după aflarea rezultatelor alegerilor.

Legionarii sunt foarte entuziasmaţi de rezultatul alegerilor fiind convinşi că la următoarele , Garda ar obţine cel mai mare număr de voturi. Entuziasmul nu trebuie să umbrească acţiunea de organizare a Legiunii , pentru a fi capabilă să conducă ţara.

Rezultatul alegerilor de până acum a produs în sânul legionarilor cel mai mare entuziasm, şi Codreanu vrea să profite de acest rezultat, spre a exploata atmosfera favorabilă, fiind acum pe deplin convins că numărul mare de voturi se datoreşte simpatizanţilor mişcărei sale.

Grigore Manoilescu a adus la sediul Legiunei o maşină de calculat rezultatele alegerilor din ţară, fiind instalată într-o cameră alăturată de a lui Codreanu, la care a lucrat numai Grigore Manoilescu. Din socotelile făcute, reese că guvernul ar fi obţinut numai 38% din totalul voturilor.

Codreanu a ţinut să arate că la a doua alegere ce s-ar face, Garda de Fer va obţine cel mai mare număr de voturi, fiind convins că nici un partid, nici cel care ar fi însărcinat cu noul guvern, nu va putea întrece numărul votanţilor Gărzii de Fer.

Părerea şefului Legiunei este că acestea sunt ultimele alegeri pentru Cameră şi Senat, făcute în favoarea partidelor vechi şi că de acum înainte victoria este asigurată pentru Legiune, de aceia trebuie ca acţiunea să fie canalizată foarte bine, ca nu cumva din cauza entuziasmului prea mare al legionarilor să se uite partea a doua, adică a organizării Legiunei pentru a corespunde momentului oportun, când ea va fi chemată să conducă.

Codreanu crede a şti că actualul guvern este ultimul guvern de partid, şi că de acum înainte i se deschide Legiunei o nouă perspectivă pentru a putea pune mâna pe frânele ţării.

Codreanu e mulţumit de acţiunea studenţilor dela Politehnica din Timişoara, cari prin propaganda necontenită ce au făcut în judeţele Timiş-Torontal şi Arad, au recoltat cel mai mare număr de voturi.

ANIC, fond Casa Regală, dosar 36/1937, f. 197