Arhive etichetă: Agamemnon

Comorile regilor. Civilizaţia miceniană

„Am privit chipul lui Agamemnon”, relata arheologul german Heinrich Schliemann în faimoasa sa telegramă adresată regelui grec în 1874. Însă bucuria căutătorului de comori n-a durat mult. Insolita mască de aur pe care Schliemann o descoperise în mormintele regale şi pe are o credea a fi masca mortuară a miticului rege Agamemnon, era de fapt mult mai veche decât epoca puternicului conducător. Arheologul îşi dorea de fapt un singur lucru; să găsească vestigiile epocii Războiului troian. A descoperit însă oraşul Micene din Peloponez, o civilizaţie necunoscută la acel moment.

Continuă citirea →

Istoria aheilor

Ascultându-i pe istoricii greci care, chiar când au ajuns la vârsta raţiunii, tot mai continuau să creadă în legende, istoria aheilor începe de-a dreptul cu un zeu, numit Zeus, care le-a dat întâiul rege în persoana fiului său, Tantal. Omul ăsta era un mare pungaş care, după ce profitase de înrudirea sa cu nemuritorii ca să le divulge secretele şi să le fure nectarul şi ambrozia din camară, şi-a închipuit că poate să-i îmbuneze dacă le oferă ca jertfă propria odraslă, pe Pelops, după ce l-a tăiat în bucăţi şi l-a pus la fiert. Zeus, lovit în afecţiunea sa de bunic, l-a lipit la loc pe nepoţel şi l-a prăvălit în Infern pe tatăl ucigaş, condamnându-l să-i lase gura apă de foame şi de sete în faţa unor oale cu frişcă şi a unor cupe cu şampanie de care nu se putea atinge.

Continuă citirea →

Heinrich Schliemann. Troia există! – partea a doua

Între timp, Heinrich Schliemann continua cu luciditatea sa obişnuită să tranşeze  încurcătura juridică în care intrase cu guvernul turc. Convins că preţioasele sale descoperiri, odată ajunse la Istanbul, aveau să se ducă pe apa sâmbetei, el a expediat pe ascuns toată comoara la Muzeul de stat din Berlin, care era cel mai calificat s-o protejeze în mod serios. A plătit guvernului turc paguba făcută, acesta ţinând mai mult să capete banii decât să păstreze toate mărunţişurile acelea.

Continuă citirea →

Eschil – părintele tragediei (II)

Cu Prometeu înlănţuit (470 î. Hr.) – trilogia mai cuprindea piesele, pierdute, Prometeu, purtător al focului şi Prometeu eliberat – ne întoarcem la mit. Iar mitul urcă până la începuturile lumii, când zeii şi titanii se prinseseră într-o uriaşă încleştare (titanomahia) şi nu se ştie a cui ar fi fost biruinţa dacă Prometeu, el însuşi un titan, nu l-ar fi sprijinit pe Zeus. Dar Prometeu, cu individualitatea lui pronunţată, nu-i rămâne fidel cârmuitorului din ceruri. Privind în jos, la pământenii neştiutori, îl apucă mila şi de dragul lor fură, din vatra lui Hefaistos, scânteia care va aprinde focul şi la bieţii pământeni. Prometeu, ca un geniu civilizator, îi învaţă meşteşugurile (plugărit, navigaţie) şi alte iscusinţe (scris, citit). Ceea ce declanşează supărarea grozavă a mai-marelui zeilor, care dă curs pornirilor lui despotice poruncind, cu vorbe straşnice, înlănţuinea de o stâncă a celui care îl înfruntase.

Continuă citirea →

Agamemnon

Agamemnon. Unul dintre principa­lii eroi ai tradiţiei epice greceşti. Se spune că era fie fiul lui Plistene şi al Eripilei şi nepotul lui Atreu, regele din Micene, fie fiul lui Atreu şi nepotul lui Pelops. Aga­memnon şi fratele său, Menelaos, au fost crescuţi, împreună cu Egist, fiul lui Tiest, în casa lui Atreu. După ce Atreu a fost ucis de către Egist şi Tiest, care i-a luat locul pe tronul Micenei, Aga­memnon şi Menelaos s-au dus în Sparta. Aici, Agamemnon a luat-o de soţie pe Clitemnestra, fiica lui Tindar, cu care a avut patru copii: Ifigenia, Chrisotemis, Laodice (Electra) şi Oreste. La Homer, numele Ifigenia nu apare, fiind înlocuit cu Ifianasa. Mai tîrziu, Agamemnon a deve­nit regele Micenei, modul în care a urcat pe tronul înaintaşilor fiind descris diferit în izvoare. Potrivit lui Homer, el i-a urmat lui Tiest la tronul Micenei în mod paşnic, la moartea acestuia. După alţii, Tiest a fost alungat, iar tronul uzurpat. Oricum, Agamemnon figurează în continuare drept cel mai puternic principe din Grecia. Homer aminteşte că a domnit peste întregul Pelopones, sau cel puţin peste o mare parte din acesta, din moment ce la Argos domnea, în aceeaşi vreme, Diomede.

Continuă citirea →

Agamemnon

Agamemnon – figura legendara a antichitatii grecesti. A fost fiul lui Atreus si fratele lui Menelaus, regele Micenei (in Homer) sau al Argosului (in unele relatari de mai tarziu) si seful suprem al armatelor elene in razboiul impotriva Troiei. S-a casatorit cu Clitemnestra, cu care a avut mai multi copii, intre care Oreste, Electra si Iphigenia.

Continuă citirea →