Arhive etichetă: admitere

România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

stalin si comunistii romaniRomânia postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

România postbelică
23 august 1944 – lovitura de stat
31 august 1944 – intrarea trupelor sovietice în Bucureşti
23 august – 3 noiembrie 1944 – primul guvern condus de generalul Constantin Sănătescu
4 noiembrie – 5 decembrie 1944 – al doilea guvern condus de generalul Sănătescu
6 decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu
27 februarie 1945 – vizita lui Andrei Vâşinski în România
6 martie 1945 – guvernul condus de Petru Groza
8 mai 1945 – România şi U.R.S.S. au semnat acordul privind înfiinţarea sovromurilor
21 august 1945 – începutul “grevei regale” în România

Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă
1946 – execuţia liderului comunist Ştefan Foriş
19 noiembrie 1946 – alegerile parlamentare câştigate de Blocul Partidelor Democratice (alianţă dominată de comunişti) cu 69,81 % din voturi
14 iulie 1947 – înscenarea de la Tămădău – pretextul interzicerii din viaţa politică a Partidului Naţional Ţărănesc; arestarea lui Iuliu Maniu
30 decembrie 1947 – regele Mihai a fost silit să abdice (abolirea monarhiei şi proclamarea Repubicii Populare Române 1948 – este înfiinţat P.M.R. (Partidul Muncitoresc Român) prin unirea Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat. Liderul partidului a fost Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
Continuă citirea →

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

columna lui Traian din RomaÎmpăratul bizantin Vasile II Macedoneanul
– 980 – primul document (o scrisoare) în care românii sunt desemnaţi cu termenul de vlahi
– cea dintâi atestare a elementului romanic la nord de Dunăre

Cezar – la originea denumirii de vlah se află numele unui trib celt (volcae)

Românii sunt numiţi:
– vlahi de către bizantini şi slavii sudici
– volohi de către slavii răsăriteni
– valachus în lumea latino-catolică apuseană
– blach sau olah de către unguri

Împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul – îi desemnează pe români cu termenul de romani, iar pe bizantini cu cel de romei

Ioan Kynnamos (sec. XII)
– descrie o campanie bizantină împotriva maghiarilor (1167)
– spune despre români că sunt veniţi demult din Italia

Poggio Bracciolini (sec. XV)
– primul umanist italian care afirmă originea romană a poporului român
– a argumentat pentru prima dată latinitatea limbii române cu probe culese din spaţiul românesc de cunoscători ai limbii latine

Enea Silvio Piccolomini (sec. XV)
– a contribuit cel mai mult la răspândirea teoriei despre originea romană a poporului român
– a devenit papă sub numele de Pius II
– şi-a cules informaţiile de la misionarii dominicani şi franciscani Continuă citirea →

Constituţiile României. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

Constituţiile României

Proiecte constituţionale

1822 – Constituţia cărvunarilor – redactată de Ionică Tăutu
1831 – Regulamentele Organice
1858 – Convenţia de la Paris
1864 – Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris – Era înfiinţat Corpul Ponderator (Senatul)

ConstituţiConstitutia Romanieiile României care au promovat principii democratice

Constituţia din 1866 (iunie)
– a avut ca model Constituţia belgiană (1831)
– cuprindea 8 tituluri şi 133 articole
– introducea un regim democratic
– instaurarea monarhiei constituţionale în România
– teritoriul României era împărţit în judeţe, plase şi comune
– numai cetăţenii de rit creştin pot dobândi împământenire (art.7)
– propietatea sacră şi inviolabilă
– modificată în 1879, ca urmare a condiţiilor impuse României prin Tratatul de la Berlin
– modificată în 1884 (în timpul guvernării liberale) – a fost introdusă titulatura de ”Regatul României”; reducerea colegiilor electorale

Constituţia din 1923 (martie)
– aveau drept de vot bărbaţii majori (de la 21 de ani în sus)
– forma de guvernământ a României era monarhia constituţională
– “Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil”
– înfiinţarea contenciosului administrativ, care acorda puterii judecătoreşti controlul actelelor puterii executive
– înfiinţa Consiliul Legislativ
– proiectul constituţiei a aparţinut P.N.L. Continuă citirea →