Arhive etichetă: Academia de Politie

Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX). Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

Alexandru Ioan CuzaStatul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX)

Evenimente
1699 – Pacea de la Karlowitz
1718 – Pacea de la Passarowitz
1774 – Pacea de la Kuciuk-Kainargi
1821 – Proclamaţia de la Padeş (Tudor Vladimirescu)
1821 – Cererile norodului românesc (Tudor Vladimirescu)
1822 – Constituţia cărvunarilor (Ionică Tăutu)
1822-1828 – domnia lui Grigore Dimitrie Ghica
1829 – Tratatul de al Adrianopol – nou statut politico-juridic pentru principate (suzeranitate otomană şi protectorat rusesc)
1838 – Act de unire şi independenţă (Ion Câmpineanu)
1838 – Osăbitul act de numire a suveranului românilor (Ion Câmpineanu)
1843 – Societatea secretă “Frăţia”
1845 – Magazin istoric pentru Dacia (Nicolae Bălcescu)
1848 – Blaj – “noi vrem să ne unim cu ţara”
1843-1848 – domnia lui Gheorghe Bibescu
1849 – 1856 – domnia lui Barbu Ştirbei
1867 – Societatea Academică Română

Programele revoluţiei de la 1848
27 martie 1848 – Petiţiunea proclamaţie (Iaşi) – « Sfânta păzire a Regulamentului Organic »
3-5 mai 1848 – Petiţia naţională (Blaj)
12 mai 1848 – Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei (Braşov)
20 mai 1848 – Petiţia ţării (Cernăuţi)
9 iunie 1848 – Proclamaţia de la Islaz
15 iunie 1848 – Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat (Lugoj)
august 1848 – Dorinţele partidei naţionale din Moldova (Cernăuţi) Continuă citirea →

România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

stalin si comunistii romaniRomânia postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

România postbelică
23 august 1944 – lovitura de stat
31 august 1944 – intrarea trupelor sovietice în Bucureşti
23 august – 3 noiembrie 1944 – primul guvern condus de generalul Constantin Sănătescu
4 noiembrie – 5 decembrie 1944 – al doilea guvern condus de generalul Sănătescu
6 decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu
27 februarie 1945 – vizita lui Andrei Vâşinski în România
6 martie 1945 – guvernul condus de Petru Groza
8 mai 1945 – România şi U.R.S.S. au semnat acordul privind înfiinţarea sovromurilor
21 august 1945 – începutul “grevei regale” în România

Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă
1946 – execuţia liderului comunist Ştefan Foriş
19 noiembrie 1946 – alegerile parlamentare câştigate de Blocul Partidelor Democratice (alianţă dominată de comunişti) cu 69,81 % din voturi
14 iulie 1947 – înscenarea de la Tămădău – pretextul interzicerii din viaţa politică a Partidului Naţional Ţărănesc; arestarea lui Iuliu Maniu
30 decembrie 1947 – regele Mihai a fost silit să abdice (abolirea monarhiei şi proclamarea Repubicii Populare Române 1948 – este înfiinţat P.M.R. (Partidul Muncitoresc Român) prin unirea Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat. Liderul partidului a fost Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
Continuă citirea →

Autonomii locale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII). Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

Gesta_Hungarorum_AnonymousTipuri de autonomii româneşti

  •  “Ţări” – Sipeniţului, Făgăraşului, Haţegului, Ţara Cavarnei (1230)
  • Codrii – Orheiului, Lăpuşnei, Cosminului
  • Câmpuri – Câmpul lui Dragoş, Câmpul lui Vlad
  • Cobâle – în ţinuturile Dorohoi, Neamţ, Bacău
  • Ocoale – Câmpulung, Vrancea
  • Jupanat – jupan Dimitrie, jupan Gheorghe
  • Cnezate – Ioan, Farcaş
  • Voievodate – Gelu (centrul Transilvaniei – Dăbâca), Menumorut (în Crişana), Glad (în Banat), Ahtum, Gyla (sec. XI), Litovoi (dreapta Oltului), Seneslau (stânga Oltului)

Izvoare istorice

  • Ana Comnena – “Alexiada” – sec. XI – informaţii despre formaţiunile politice locale (situate între Dunăre şi Mare) conduse de Tatos, Seslav şi Satza
  • Inscripţia de la Mircea Vodă – 943 – informaţii despre jupan Dimitrie
  • Gesta Hungarorum – sec. XII – informaţii despre voievodatele lui Gelu, Glad şi Menumorut
  • Diploma Cavalerilor Ioaniţi – 1247 – informaţii despre Banatul de Severin, cnezatele lui Ioan şi Farcaş, voievodatele lui Litovoi şi Seneslau
  • Cronica lui Ioan de Târnave – relatează descălecatul lui Bogdan

Constituirea statelor medievale româneşti

Ţara Românească

  • 1277 – conflictul dintre Litovoi şi regele Ladislau IV
  • 1291 – descălecatul lui Negru Vodă
  • 1330 – bătălia de la Posada dintre Basarab I şi Carol Robert de Anjou
  • 1359 – Nicolae Alexandru – prima mitropolie a Ţării Româneşti (la Curtea de Argeş)
  • 1370 – Vladislav Vlaicu – a doua mitropolie (la Severin); a primit, din partea regalităţii maghiare, ca feude Severinul şi Ţara Făgăraşului
  • 1716 – instaurarea regimului fanariot
  • Mitropolitul Ţării Româneşti a primit titlul de “exarh al plaiurilor”

Continuă citirea →

Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

mussoliniFascismul (apărut în Italia în 1919)

Benito Mussolini (conducătorul Partidului Fascist)
– în 1922 a organizat “Marşul asupra Romei”şi a preluat puterea cu ajutorul regelui Victor Emanuel III
– 1926 – Legea Corporaţiilor

Nazismul (apărut în Germania în 1919)

Adolf Hitler (conducătorul Partidului Naţional Socialist)
– autor al lucrării “Mein Kampf”
– a făcut din rasism şi în special din antisemitism componenta esenţială a programului său
– în 1933 devine cancelar al Reich-ului
– în 1934 Hitler devine Fuhrer (conducător)
– în 1934 organizează cu ajutorul trupelor S.S. “Noaptea cuţitelor lungi”
– în 1935, prin Legile de la Nurnberg, au fost retrase evreilor toate drepturile civile din cadrul statului german
– ideologia nazistă justifica expansiunea teritorială prin nevoia de “spaţiu vital”

Comunismul (apărut în Rusia în 1917)

Lenin – conducătorul Partidului Comunist până în 1924; i-a urmat Stalin (1924-1953)
1918-1921 – război civil în Rusia între susţinătorii bolşevicilor (roşii) şi susţinătorii vechiului regim (albii)
1922 – s-a format U.R.S.S.
1936-1939 – “Marea teroare”
1991 – dezmembrarea U.R.S.S.
– poliţia secretă bolşevică se numea C.E.KA. Continuă citirea →

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

columna lui Traian din RomaÎmpăratul bizantin Vasile II Macedoneanul
– 980 – primul document (o scrisoare) în care românii sunt desemnaţi cu termenul de vlahi
– cea dintâi atestare a elementului romanic la nord de Dunăre

Cezar – la originea denumirii de vlah se află numele unui trib celt (volcae)

Românii sunt numiţi:
– vlahi de către bizantini şi slavii sudici
– volohi de către slavii răsăriteni
– valachus în lumea latino-catolică apuseană
– blach sau olah de către unguri

Împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul – îi desemnează pe români cu termenul de romani, iar pe bizantini cu cel de romei

Ioan Kynnamos (sec. XII)
– descrie o campanie bizantină împotriva maghiarilor (1167)
– spune despre români că sunt veniţi demult din Italia

Poggio Bracciolini (sec. XV)
– primul umanist italian care afirmă originea romană a poporului român
– a argumentat pentru prima dată latinitatea limbii române cu probe culese din spaţiul românesc de cunoscători ai limbii latine

Enea Silvio Piccolomini (sec. XV)
– a contribuit cel mai mult la răspândirea teoriei despre originea romană a poporului român
– a devenit papă sub numele de Pius II
– şi-a cules informaţiile de la misionarii dominicani şi franciscani Continuă citirea →

Constituţiile României. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie

Constituţiile României

Proiecte constituţionale

1822 – Constituţia cărvunarilor – redactată de Ionică Tăutu
1831 – Regulamentele Organice
1858 – Convenţia de la Paris
1864 – Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris – Era înfiinţat Corpul Ponderator (Senatul)

ConstituţiConstitutia Romanieiile României care au promovat principii democratice

Constituţia din 1866 (iunie)
– a avut ca model Constituţia belgiană (1831)
– cuprindea 8 tituluri şi 133 articole
– introducea un regim democratic
– instaurarea monarhiei constituţionale în România
– teritoriul României era împărţit în judeţe, plase şi comune
– numai cetăţenii de rit creştin pot dobândi împământenire (art.7)
– propietatea sacră şi inviolabilă
– modificată în 1879, ca urmare a condiţiilor impuse României prin Tratatul de la Berlin
– modificată în 1884 (în timpul guvernării liberale) – a fost introdusă titulatura de ”Regatul României”; reducerea colegiilor electorale

Constituţia din 1923 (martie)
– aveau drept de vot bărbaţii majori (de la 21 de ani în sus)
– forma de guvernământ a României era monarhia constituţională
– “Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil”
– înfiinţarea contenciosului administrativ, care acorda puterii judecătoreşti controlul actelelor puterii executive
– înfiinţa Consiliul Legislativ
– proiectul constituţiei a aparţinut P.N.L. Continuă citirea →