Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX). Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX)
Evenimente
1699 – Pacea de la Karlowitz
1718 – Pacea de la Passarowitz
1774 – Pacea de la Kuciuk-Kainargi
1821 – Proclamaţia de la Padeş (Tudor Vladimirescu)
1821 – Cererile norodului românesc (Tudor Vladimirescu)
1822 – Constituţia cărvunarilor (Ionică Tăutu)
1822-1828 – domnia lui Grigore Dimitrie Ghica
1829 – Tratatul de al Adrianopol – nou statut politico-juridic pentru principate (suzeranitate otomană şi protectorat rusesc)
1838 – Act de unire şi independenţă (Ion Câmpineanu)
1838 – Osăbitul act de numire a suveranului românilor (Ion Câmpineanu)
1843 – Societatea secretă “Frăţia”
1845 – Magazin istoric pentru Dacia (Nicolae Bălcescu)
1848 – Blaj – “noi vrem să ne unim cu ţara”
1843-1848 – domnia lui Gheorghe Bibescu
1849 – 1856 – domnia lui Barbu Ştirbei
1867 – Societatea Academică Română
Programele revoluţiei de la 1848
27 martie 1848 – Petiţiunea proclamaţie (Iaşi) – « Sfânta păzire a Regulamentului Organic »
3-5 mai 1848 – Petiţia naţională (Blaj)
12 mai 1848 – Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei (Braşov)
20 mai 1848 – Petiţia ţării (Cernăuţi)
9 iunie 1848 – Proclamaţia de la Islaz
15 iunie 1848 – Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat (Lugoj)
august 1848 – Dorinţele partidei naţionale din Moldova (Cernăuţi) Continuă citirea →
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
România postbelică
23 august 1944 – lovitura de stat
31 august 1944 – intrarea trupelor sovietice în Bucureşti
23 august – 3 noiembrie 1944 – primul guvern condus de generalul Constantin Sănătescu
4 noiembrie – 5 decembrie 1944 – al doilea guvern condus de generalul Sănătescu
6 decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu
27 februarie 1945 – vizita lui Andrei Vâşinski în România
6 martie 1945 – guvernul condus de Petru Groza
8 mai 1945 – România şi U.R.S.S. au semnat acordul privind înfiinţarea sovromurilor
21 august 1945 – începutul “grevei regale” în România
Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă
1946 – execuţia liderului comunist Ştefan Foriş
19 noiembrie 1946 – alegerile parlamentare câştigate de Blocul Partidelor Democratice (alianţă dominată de comunişti) cu 69,81 % din voturi
14 iulie 1947 – înscenarea de la Tămădău – pretextul interzicerii din viaţa politică a Partidului Naţional Ţărănesc; arestarea lui Iuliu Maniu
30 decembrie 1947 – regele Mihai a fost silit să abdice (abolirea monarhiei şi proclamarea Repubicii Populare Române 1948 – este înfiinţat P.M.R. (Partidul Muncitoresc Român) prin unirea Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat. Liderul partidului a fost Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
Continuă citirea →
Autonomii locale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII). Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
Tipuri de autonomii româneşti
- “Ţări” – Sipeniţului, Făgăraşului, Haţegului, Ţara Cavarnei (1230)
- Codrii – Orheiului, Lăpuşnei, Cosminului
- Câmpuri – Câmpul lui Dragoş, Câmpul lui Vlad
- Cobâle – în ţinuturile Dorohoi, Neamţ, Bacău
- Ocoale – Câmpulung, Vrancea
- Jupanat – jupan Dimitrie, jupan Gheorghe
- Cnezate – Ioan, Farcaş
- Voievodate – Gelu (centrul Transilvaniei – Dăbâca), Menumorut (în Crişana), Glad (în Banat), Ahtum, Gyla (sec. XI), Litovoi (dreapta Oltului), Seneslau (stânga Oltului)
Izvoare istorice
- Ana Comnena – “Alexiada” – sec. XI – informaţii despre formaţiunile politice locale (situate între Dunăre şi Mare) conduse de Tatos, Seslav şi Satza
- Inscripţia de la Mircea Vodă – 943 – informaţii despre jupan Dimitrie
- Gesta Hungarorum – sec. XII – informaţii despre voievodatele lui Gelu, Glad şi Menumorut
- Diploma Cavalerilor Ioaniţi – 1247 – informaţii despre Banatul de Severin, cnezatele lui Ioan şi Farcaş, voievodatele lui Litovoi şi Seneslau
- Cronica lui Ioan de Târnave – relatează descălecatul lui Bogdan
Constituirea statelor medievale româneşti
Ţara Românească
- 1277 – conflictul dintre Litovoi şi regele Ladislau IV
- 1291 – descălecatul lui Negru Vodă
- 1330 – bătălia de la Posada dintre Basarab I şi Carol Robert de Anjou
- 1359 – Nicolae Alexandru – prima mitropolie a Ţării Româneşti (la Curtea de Argeş)
- 1370 – Vladislav Vlaicu – a doua mitropolie (la Severin); a primit, din partea regalităţii maghiare, ca feude Severinul şi Ţara Făgăraşului
- 1716 – instaurarea regimului fanariot
- Mitropolitul Ţării Româneşti a primit titlul de “exarh al plaiurilor”
Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
Fascismul (apărut în Italia în 1919)
Benito Mussolini (conducătorul Partidului Fascist)
– în 1922 a organizat “Marşul asupra Romei”şi a preluat puterea cu ajutorul regelui Victor Emanuel III
– 1926 – Legea Corporaţiilor
Nazismul (apărut în Germania în 1919)
Adolf Hitler (conducătorul Partidului Naţional Socialist)
– autor al lucrării “Mein Kampf”
– a făcut din rasism şi în special din antisemitism componenta esenţială a programului său
– în 1933 devine cancelar al Reich-ului
– în 1934 Hitler devine Fuhrer (conducător)
– în 1934 organizează cu ajutorul trupelor S.S. “Noaptea cuţitelor lungi”
– în 1935, prin Legile de la Nurnberg, au fost retrase evreilor toate drepturile civile din cadrul statului german
– ideologia nazistă justifica expansiunea teritorială prin nevoia de “spaţiu vital”
Comunismul (apărut în Rusia în 1917)
Lenin – conducătorul Partidului Comunist până în 1924; i-a urmat Stalin (1924-1953)
1918-1921 – război civil în Rusia între susţinătorii bolşevicilor (roşii) şi susţinătorii vechiului regim (albii)
1922 – s-a format U.R.S.S.
1936-1939 – “Marea teroare”
1991 – dezmembrarea U.R.S.S.
– poliţia secretă bolşevică se numea C.E.KA. Continuă citirea →
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
Împăratul bizantin Vasile II Macedoneanul
– 980 – primul document (o scrisoare) în care românii sunt desemnaţi cu termenul de vlahi
– cea dintâi atestare a elementului romanic la nord de Dunăre
Cezar – la originea denumirii de vlah se află numele unui trib celt (volcae)
Românii sunt numiţi:
– vlahi de către bizantini şi slavii sudici
– volohi de către slavii răsăriteni
– valachus în lumea latino-catolică apuseană
– blach sau olah de către unguri
Împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul – îi desemnează pe români cu termenul de romani, iar pe bizantini cu cel de romei
Ioan Kynnamos (sec. XII)
– descrie o campanie bizantină împotriva maghiarilor (1167)
– spune despre români că sunt veniţi demult din Italia
Poggio Bracciolini (sec. XV)
– primul umanist italian care afirmă originea romană a poporului român
– a argumentat pentru prima dată latinitatea limbii române cu probe culese din spaţiul românesc de cunoscători ai limbii latine
Enea Silvio Piccolomini (sec. XV)
– a contribuit cel mai mult la răspândirea teoriei despre originea romană a poporului român
– a devenit papă sub numele de Pius II
– şi-a cules informaţiile de la misionarii dominicani şi franciscani Continuă citirea →
Constituţiile României. Idei esenţiale. Pregătire pentru admiterea la Academia de Poliţie
Constituţiile României
Proiecte constituţionale
1822 – Constituţia cărvunarilor – redactată de Ionică Tăutu
1831 – Regulamentele Organice
1858 – Convenţia de la Paris
1864 – Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris – Era înfiinţat Corpul Ponderator (Senatul)
Constituţi
ile României care au promovat principii democratice
Constituţia din 1866 (iunie)
– a avut ca model Constituţia belgiană (1831)
– cuprindea 8 tituluri şi 133 articole
– introducea un regim democratic
– instaurarea monarhiei constituţionale în România
– teritoriul României era împărţit în judeţe, plase şi comune
– numai cetăţenii de rit creştin pot dobândi împământenire (art.7)
– propietatea sacră şi inviolabilă
– modificată în 1879, ca urmare a condiţiilor impuse României prin Tratatul de la Berlin
– modificată în 1884 (în timpul guvernării liberale) – a fost introdusă titulatura de ”Regatul României”; reducerea colegiilor electorale
Constituţia din 1923 (martie)
– aveau drept de vot bărbaţii majori (de la 21 de ani în sus)
– forma de guvernământ a României era monarhia constituţională
– “Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil”
– înfiinţarea contenciosului administrativ, care acorda puterii judecătoreşti controlul actelelor puterii executive
– înfiinţa Consiliul Legislativ
– proiectul constituţiei a aparţinut P.N.L. Continuă citirea →
Comentarii recente