Arhive etichetă: abdicare

Hannibal – Spaima Romei. (X) Prăbuşirea

hannibal ad portasDemoralizarea învingătorului

Napoleon Bonaparte, care a învăţat multe din strategia lui Hannibal, consideră că el a făcut o greşeală capitală – şi anume neatacarea imediată a Romei. Există sute de cercetări pentru argumente pro şi contra şi la fel de multe opinii. Silius scrie că Hannibal credea „cetatea eternă“ apărată de Zeus şi, deci, atacarea ei ar fi însemnat o luptă împotriva zeilor. Chiar Hannibal ar fi spus că nu doreşte să ducă un război de nimicire împotriva Romei, ci doar să restabilească prestigiul pierdut în primul război punic. Poate este şi conştient că nu are mijloacele necesare distrugerii totale a Romei. Hannibal nu dispune de tehnică de asediu catapulte, scări, berbeci, turnuri mobile – mijloacele pentru cucerirea unui oraş fortificat; toate acestea ar fi trebuit construite de soldaţii lui Hannibal. Nu era, oare, mai consecvent să menţină vechea strategie de atragere de partea lui a aliaţilor Romei şi să aştepte o ofertă de pace?

Dar Roma nu se gândeşte să cedeze. Din nou se bat monezi, se dublează impozitele, se tărăgănează plata soldelor militare. Printr-un decret se stabilise că legionarii învinşi trebuie să renunţe la solde. O lege nouă interzice femeilor romane să poarte îmbrăcăminte viu colorată şi bijuterii din aur. Dar toate acestea nu sunt suficiente pentru finanţarea continuării războiului. Roma descoperă „împrumutul de stat“: cetăţenii bogaţi plătesc înfiinţarea de noi legiuni şi continuarea războiului iberic, în schimbul unor asigurări şi dobânzi. Aceiaşi cetăţeni, care îi acuză pe cartaginezi de mercantilism, devin profitorii de pe urma războiului.

Continuă citirea →

Evenimente în istorie – 30 decembrie 1947. Abdicarea regelui Mihai

regele Mihai

Astăzi se împlinesc 65 de ani de la abdicarea regelui Mihai (30 decembrie 1947).

Actul de Abdicare Mihai I

Mihai I, Prinţ de Hohenzolern (n. 25.10.1921, Sinaia, România) Rege al României (1927-1930,1940-1947). După ce tatăl său, viitorul rege Carol II, a fost exclus de la succesiunea regală (1926), Mihai a fost proclamat rege sub o regenţă din trei membri. Carol a pretins tronul în 1930, iar Mihai a primit titlul de prinţ moştenitor. În septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o lovitură de stat, îndepărtându-l pe Carol şi proclamându-l rege pe Mihai (în vârstă de 18 ani), fără ca acesta să depună jurământul şi fără votul de aprobare al Parlamentului (suspendat la acea vreme). În 1944 a participat la lovitura de stat ce a răsturnat regimul militar şi a slăbit legăturile României cu Puterile Axei. S-a opus vehement venirii la putere a comuniştilor, dar a fost silit să abdice pe 30 decembrie 1947. A plecat în exil stabilindu-se în final în Elveţia. În 1997 i-a fost redată cetăţenia română. Prin legăturile de rudenie pe care le are cu monarhiile europene şi anvergura importanţei sale istorice, a fost un ambasador neoficial în procesul aderării României la Uniunea Europeană şi la NATO. Este membru al Academiei Române (2008).

sursa: Enciclopedia Universală Britannica, vol.10, Ed. Litera, 2010

Ultimul exil şi moartea lui Carol al II-lea (I)

Regele Carol II (1893-1953) a fost, dintre toţi suveranii României, cel mai controversat, provocând în rîndul contemporanilor cea mai largă gamă de sentimente, de la adulaţie la contestare violentă, fiind văzut când ca un salvator, când ca un demon. A fost o fire complexă, un caracter greu de surprins într-o portretizare, rămânând şi astăzi aproape o taină, un personaj misterios, graţie vieţii tumultuoase şi pline de contradicţii pe care destinul i-a hărăzit-o.

Continuă citirea →

Actul de abdicare a regelui Mihai — 30 decembrie 1947

Mihai Iiu
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională
Rege al României

La toți de față și viitori, sănătate

În viața Statului român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vieții de Stat.

Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condițiunilor stabilite de Pactul fundamental — Constituția Țării — ele cerând o grabnică și fundamentală schimbare.

Continuă citirea →

Actul de abdicare al regelui Mihai

Proscrisii

Când moştenitorul de drept al tronului Angliei (după moartea lui George al V-lea, devenit regele Eduard al VIII-lea) în 1936, fu obligat să abdice chiar în acelaşi an, pentru a nu fi voit să renunţe la planul său de a se căsători cu doamna Wallis Simpson, întreaga lume luă partea unui suveran romantic, capabil să renunţe la un tron – al Angliei – pentru femeia pe care o iubea.

După căsătoria lor în1937, Wallis Simpson, cetăţeană americană, de două ori divorţată, avu ocazia să cunoască, împreună cu soţul ei, toată gama umilinţelor la care te poate expune o mezalianţă. Li se refuză titul de Alteţe regale (Eduard devine un simplu „duce de Windsor„), iar la căsătoria lor se opuse formal întreaga curte, de la regina-mamă până la ultimul membru al guvernului Baldwin, inclusiv Winston Churchill şi arhiepiscopul de Canterbury.

O versiune care a circulat însă afirma că un alt motiv important – dacă nu primul al acestei abdicări forţate – ar fi fost simpatia făţişă pe care tânărul suveran ar fi arătat-o Germaniei şi politicii naziste.  Şi asta tocmai în preajma unui conflict pe care toţi îl ştiau inevitabil.

După război, relaţiile cu familia regală au fost la fel de reci, cei de la Buckingham continuând să-i ignore pe proscrişi, până în 1963, când o reconciliere neoficială are loc, cu ocazia unei grele operaţii la ochi pe care fostul suveran trebui s-o facă în patrie.

Până la moartea ducelui, cei doi soţi au trăit în Franţa, într-un exil suportat doar prin puterea sentimentelor ce-i uneau.