Arhive etichetă: a murit

7 ani de când a murit Gabriel Garcia Marquez

Se împlinesc astăzi 7 ani de când a murit GABRIEL GARCIA MARQUEZ (1927-2014), scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982. În cartea lui Plinio Apuleyo Mendoza, „Parfumul de guayaba: Convorbiri cu Gabriel Garcia Marquez”, trad.: Miruna Ionescu, ed. a II-a, București, Curtea Veche Publishing, 2008, am găsit părerile lui Gabo despre ceea ce a fost cu adevărat important pentru el:

Prieteni

„- Prietenii tăi: ce reprezintă ei în viața ta? Ai reușit să-ți păstrezi toate prieteniile din tinerețe?

– Unele mi-au rămas pierdute pe drum, dar cele esențiale din viața mea au supraviețuit tuturor furtunilor. N-a fost o întâmplare, ci dimpotrivă: eu am avut grijă, în fiecare minut al vieții mele și în orice împrejurare, să fie așa. Niciodată, în nicio împrejurare, n-am uitat că în adevărul sufletului meu nu sunt și nu voi fi nimic mai mult decât unul dintre cei 16 fii ai telegrafistului din Aracataca. Singurul lucru care mă interesează cu adevărat în viață: dragostea copiilor și a prietenilor mei. Călătoresc mult în lume, dar totdeauna interesul primordial al acestor călătorii este să mă întâlnesc cu prietenii dintotdeauna, care nici măcar nu sunt mulți. În realitate, singurul moment din viață în care mă simt că sunt eu însumi este acela când sunt cu ei.”

Copii

„- Ai o extraordinară relație cu copiii tăi. Care e formula?

– Relațiile mele cu fiii mei sunt excepțional de bune. Oricât de uluit, de înfuriat, de distrat sau de obosit aș fi, mereu am avut timp să vorbesc cu copiii mei, să stau cu ei, încă de când s-au născut. La noi în casă, din clipa în care copiii au început să raționeze, toate deciziile se discută și se rezolvă de comun acord. Am descoperit dintr-odată, când copiii mei au început să crească, faptul că adevărata mea vocație era cea de tată: îmi place să fiu tată, experiența cea mai pasionantă din viața mea a fost aceea de a ajuta la creșterea celor doi fii ai mei, și cred că tot ceea ce am făcut mai bun în viață nu sunt cărțile, ci fiii mei. Sunt ca doi buni prieteni ai noștri, dar crescuți de noi înșine.”

Femei

„- Cât de importante au fost femeile în viața ta?

– Nu aș putea să-mi înțeleg viața, așa cum e ea, fără importanța pe care au avut-o în ea femeile. Am fost crescut de o bunică și de nenumărate mătuși, care se completau una pe alta în atențiile față de mine, și de femei de serviciu care mi-au dat momente de fericire în timpul copilăriei pentru că aveau, dacă nu mai puține prejudecăți, cel puțin alte prejudecăți decât cele ale femeilor din familia mea. Cea care m-a învățat să citesc era o învățătoare foarte frumoasă, foarte grațioasă, foarte inteligentă, care mi-a insuflat plăcerea de a merge la școală numai ca să o văd. În fiecare moment din viața mea există o femeie care mă ține de mână prin tenebrele unei realități pe care femeile o cunosc mai bine decât bărbații și în care se orientează mai ușor, deși cu mai puțină strălucire. Toate astea s-au convertit într-un fel de sentiment care este aproape o superstiție: simt că nu mi se poate întâmpla nimic rău când mă aflu printre femei. Îmi produc un fel de sentiment de siguranță fără de care nu aș fi putut face nici unul dintre lucrurile bune pe care le-am făcut în viață. Mai ales, cred că n-aș fi putut scrie.”

Plângând la moartea unui personaj – Colonelul Aureliano Buendia (Un veac de singurătate)

„- Știam că la un moment dat trebuia să-l omor și n-aveam curajul. Și într-o după-amiază m-am gândit: “acuma gata, s-a terminat cu el.” Trebuia să-l omor. Când am terminat capitolul, am urcat tremurând la etajul al doilea al casei, unde se afla Mercedes. A știut ce se întâmplase de cum mi-a văzut fața. “Gata, a murit colonelul”, a spus. M-am întins în pat și am plâns două ore.”

Cum a murit Sigmund Freud?

hith-10-things-sigmund-freud-501585595-E

Astăzi se împlinesc 78 de ani de la moartea lui Sigmund Freud.

Freud (Sigmund) – Neurolog și psihiatru austriac. Fondatorul psihanalizei

Data morţii: 23 septembrie 1939 (la 83 de ani)

Cauza: cancer la gură

Locul: Maresfield Gardens nr. 20, Londra (Anglia)

Înhumat: cenuşa lui este păstrată la crematoriul Golder’s Green din Londra, într-un vas grecesc

Cum a murit Sigmund Freud?

Freud suferea din 1923 de o tumoare la gură şi fusese obligat să suporte excizia cerului gurii şi a maxilarelor. Era nevoit să poarte o proteză enormă, pe care o numea “monstrul” şi care îl deranja la vorbit. Când suferinţa a devenit de nesuportat, i-a cerut doctorului să-l eutanasieze; medicul i-a făcut o injecţie cu morfină şi apostolul terapiei prin vorbire a murit fără a rosti vreun cuvânt.

Continuă citirea →

Cum a murit Anatole France

france anatoleFrance (Anatole Francois Thibault, zis Anatole) – scriitor francez

Data morţii : 12 octombrie 1924 (la 80 de ani)

Cauza : angină

Locul : La Bechellerie, la Saint-Cyr-sur-Loire (Franţa)

Înhumat : cimitirul din Neuilly (Franţa)

 Bătrânul scriitor se stingea încet-încet, fără a suferi de o boală anume. „Deja nu mai sunt pe lumea asta, îi scria în iunie 1923 prietenului său Kahn. Şi sunt cât se poate de sigur că alta n-am să mai cunosc.”

În august 1924, o angină i-a dat gata organismul măcinat de arterioscleroză. Agonia i-a fost lungă şi solitară, căci Anatole France nu voia martori la decrepitudinea lui; moţăia mai tot timpul, dar avea şi momente de luciditate: „Aşa e deci moartea!…” „Mult mai durează să mori!” Prea mult, după părerea lui, de vreme ce i-a cerut doctorului său să-i grăbească sfârşitul. Refuzul îl făcu să murmure în barbă: „Încă o prejudecată!”

Continuă citirea →

Cum a murit Benjamin Constant?

benjamin constantCONSTANT (Benjamin) – Scriitor şi om politic francez

Data morţii : 10 decembrie 1830 (la 63 de ani)

Cauza : stop cardiac

Locul : strada d’Anjou 29, Paris (Franţa)

Înhumat : cimitirul Pere-Lachaise, Paris

 Benjamin Constant a murit acasă, la câteva ore după ce i se făcuse rău la baia publică din strada Saint-Lazare. În timpul agoniei a fost auzit plângându-se de eşecul suferit recent la Academia franceză: nu obţinuse decât nouă voturi, concurând cu prea puţin cunoscutul Viennet!

Continuă citirea →

Cum a murit Baudelaire?

baudelaireBaudelaire (Charles) Poet francez

Data morţii: 31 august 1867 (la 45 de ani)

Cauza: hemoragie cerebrală

Locul: strada Domului nr. 1, Paris (Franţa)

Înhumat: cimitirul Montparnasse, Paris

Un sifilis contractat la nouăsprezece ani a declanşat boala care avea să-l răpună pe Baudelaire. În martie 1866, în cursul unui turneu de conferințe în Belgia, în timp ce vizita cu mai mulţi prieteni biserica Saint-Loup din Namur, căzu lovit de un atac cerebral. Când îşi reveni, vorbea confuz. O săptămână mai târziu, un nou atac îl lăsă hemiplegic şi afazic. Ultimele cuvinte inteligibile pe care le-a rostit au fost: „Nu, la naiba, nu.” În iulie a fost adus înapoi la Paris unde, timp de un an, a dus o existentă mizerabilă în clinica Duval din strada Domului.

Continuă citirea →

Cum a murit Gustave Flaubert?

flaubertFLAUBERT (Gustave) – scriitor francez

 Data morţii : 8 mai 1880 (la 59 de ani)

Cauza : congestie cerebrală

Locul : Croisset (Franţa)

Înhumat : Rouen (Franţa)

Crizele îngrozitoare de epilepsie pe care le avea l-au silit pe Flaubert să se retragă la Croisset, unde trăia ca un sihastru, singur cu opera lui.

Orice ar spune Edmond de Goncourt şi Maxime du Camp, Flaubert n-a murit de epilepsie. Mare mâncău, fumător înrăit, băutor fără măsură de cafea şi alcool, dedicat lucrului – „nu cred în glorie şi totuşi mă omor pentru ea” -, Flaubert a fost răpus de clasica congestie cerebrală care curmă deseori zilele bolnavilor de arterioscleroză. De altfel, cu trei săptămâni înaintea morţii, scria: „Am obosit să trăiesc, totul mă irită, totul mă apasă. Un atac ca lumea ar fi binevenit.”

Continuă citirea →