Tag Archives: 9 mai

Independenţa României: 9 sau 10 mai 1877?

carol I regeCând eşti profesor de istorie, unul dintre lucrurile la care trebuie să te aştepţi mereu este să ţi se pună diverse întrebări privitoare la trecutul ţării. Nu numai elevii sau studenţii au curiozităţi – ci şi prietenii sau cunoscuţii. De exemplu, una dintre întrebările care mie mi s-au pus cel mai des în ultimii ani a fost: care anume este adevărata zi a Independenţei României – 9 sau 10 mai?

Când vorbim despre independenţa de stat a României, cu toţii ştim că ea a fost obţinută, prin luptă, în anul 1877. Aşadar, în privinţa anului nu există dubii. La fel, cu toţii cădem de acord că luna în care s-a declarat independenţa a fost luna mai. Probleme apar doar în privinţa zilei: a fost oare ziua de 9 mai, când declaraţia de independenţă a fost citită în Parlament, sau a fost 10 mai, ziua în care domnitorul Carol I a proclamat independenţa statului? Vă propun, acum, să vedem dacă şi ce enigmă se ascunde aici.

Continue reading →

Semnificaţiile zilei de 9 mai pentru români

9-maiAstăzi, 9 mai, România are mai multe motive de sărbătoare:

Ziua independenţei – se împlinesc 137 de ani de când ţara noastră şi-a proclamat independenţa (9 mai 1877);

Ziua Victoriei – se aniversează 69 de ani de la victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial (9 mai 1945);

Ziua Europei – în ziua de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus formarea C.E.C.O. (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). C.E.C.O. a devenit fundaţia pentru Comunitatea Economică Europeană (redenumită ulterior Comunitatea Europeană şi în final Uniunea Europeană).

9 MAI – ZIUA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

9 Mai - Ziua Independentei Romaniei

Astăzi, 9 mai 2013, sărbătorim 136 de ani de la proclamarea independenţei de stat a României.

Pe 9 mai 1877 a avut loc sesiunea solemnă a Adunării Deputaţilor, care proclama independenţa de stat a României.

M. Kogălniceanu (ministrul de externe) declara că legăturile cu puterea suzerană fiind rupte “suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”, iar guvernul “va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa”.

Independenţa României a fost recunoscută pe plan internaţional prin Tratatul de la Berlin (1878).

9 mai – Istorie şi semnificaţii

9 mai - semnificatii istorice

1877 – Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României.

1945 – La cartierul general sovietic din Berlin se semnează actul de capitulare necondiţionată a Germaniei – sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

1985 – Consiliul European a ales 9 mai ca Ziua Europei, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”.

sursa: Mediafax

9 mai – Ziua Europei

9 mai ziua Europei drapel

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

sursa: Agerpres

9 mai – Independenţa României – semnificaţii istorice

Astăzi, 9 mai 2012, sărbătorim 135 de ani de la proclamarea independenţei de stat a României.

Continue reading →

9 mai – Ziua Europei – semnificaţii istorice

Pe 9 mai 1950  a avut loc evenimentul care marchează primul pas în direcţia formării Uniunii Europene de astăzi. În această zi, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a citit o declaraţie prin care chema statele europene – Franţa şi Germania, cu precădere – să îşi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel. Declaraţia marchează piatra de temelie a unei federaţii europene.

Continue reading →

Data proclamării independenţei naţionale a României

În mod greşit s-a afirmat şi se mai afirmă şi astăzi – în presă, radio, televiziune şi chiar în unele manuale şcolare – că independenţa României a fost proclamată de domnitorul Carol I la 10 mai 1877; sau că a fost proclamată de Mihail Kogălniceanu la 9 mai şi sancţionată de domnitor la 10 mai. Unii au scris că independenţa a fost votată de Cameră la 9 mai şi de Senat la 10 mai. Alţii au susţinut că „moţiunea intempestivă” a lui N. Fleva a obligat pe M. Kogălniceanu să declare independenţa României la 9 mai.

Continue reading →

9 mai, zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român

Ziua de 9 mai are pentru poporului român o triplă semnificaţie. Pe lângă Ziua Independenţei proclamată în 1877, românii sărbătoresc Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, dar şi Ziua Europei.

În urmă cu 132 de ani, pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi.

Mai bine de o jumătate de secol mai târziu, pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei a avut loc la cartierul general sovietic din Berlin. Astfel a luat sfârşit cel de-al II-lea Război Mondial pe continentul european.

Pe 9 mai este serbată şi Ziua Europei. În urmă cu 58 de ani, ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii. Pe 18 aprilie 1951, şase state – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda – au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului.  Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi, în 1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi.

Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano în 1985.

sursa: Antena 3

Ziua Europei

Articolul va prezenta în mod succint istoricul zilei de 9 mai şi, de asemenea, va evidenţia rolul important pe care l-a avut unul dintre părinţii fondatori ai Europei (Jean Monnet) în crearea sistemului european de integrare. Pentru început, însă, câteva cuvinte despre contextul european postbelic.

Aşa cum se ştie, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă distrusă din punct de vedere material, frământată de puternice crize politice şi divizată, prin “cortina de fier”, în două mari blocuri: Est şi Vest. Apare, în acest context, un puternic curent înspre o politică internaţională care să fie capabilă să oprească o a treia conflagraţie mondială şi să consolideze Europa din punct de vedere economic (în faţa S.U.A. şi a U.R.S.S.). Sunt create, aşadar, după război, o serie de organizaţii internaţionale la nivel universal şi regional-european, organizaţii având caracter politic, militar sau economic.

Într-un moment complicat din primăvara anului 1950, şi anume: începerea Războiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Franţei, îi este încredinţată de către omologii săi din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii o misiune foarte importantă: crearea unui plan care să ducă la reintegrarea Germaniei Federale în concertul european.

Deşi 5 ani trecuseră de la sfârşitul Celui de-al Doilea Război Mondial, reconcilierea între foştii inamici părea încă foarte departe. Problema crucială cu care se confrunta Europa era aceea de a evita greşelile trecutului şi de a pune bazele pentru o pace durabilă între naţiuni care fuseseră multă vreme în conflict. Soluţia la această problemă era că relaţia dintre Franţa şi Germania să cunoască un nou început; dacă s-ar fi putut crea legaturi strânse între cele două state, atunci celorlalte ţări libere din Europa li s-ar fi dat un impuls către un destin împreună. Dar cum se putea realiza acest lucru?

Pentru a găsi o solutie, Robert Schuman recurge la geniul inventiv al unui om necunoscut încă marelui public, dar cu o experienţă excepţională, acumulată în urma unei îndelungate cariere internaţionale – Jean Monnet. Fără a fi avut vreodată un mandat politic, el deţinea reputaţia de a fi pragmatic, preocupat de găsirea celor mai eficiente soluţii. Era, deci, omul cel mai potrivit să ducă la îndeplinire o asemenea misiune.

În continuare, vor fi precizate câteva elemente esenţiale ale conţinutului ideii propuse de Monnet şi argumentele aduse în favoarea acesteia.

Jean Monnet a ajuns la concluzia că era iluzoriu să încerce crearea dintr-o dată a unui edificiu instituţional complet supranaţional fără a întâmpina o rezistenţă puternică din partea statelor recent ieşite din război. În opinia sa, pentru a reuşi, trebuia ca obiectivele propuse în cadrul cooperării între statele europene să fie limitate la domenii precise, dar cu puternic impact psihologic şi să instituie un mecanism de decizie care să primească, apoi, în mod gradual, noi competenţe. Motivaţia acestei initiaţive a fost următoarea: era puţin probabil să i se impună Germaniei un control unilateral asupra industriei sale grele, însă, pe de altă parte, a o lăsa complet independentă era considerată o ameninţare potenţială la adresa păcii; astfel, singura soluţie era aceea a integrării Germaniei (din punct de vedere politic şi economic) într-o comunitate europeană puternic structurată.

Practic, proiectul a fost rodul unui complot. Jean Monnet şi colaboratorii săi au redactat în ultimele zile ale lui aprilie 1950 o notă de câteva pagini ce conţinea expunerea de motive şi dispozitivul unei propuneri care avea să bulverseze toate schemele diplomaţiei clasice. Departe de a recurge la tradiţionalele consultări cu serviciile ministeriale competente, Jean Monnet şi-a înconjurat proiectul de cea mai mare discreţie pentru a evita posibilele obiecţii sau contrapropuneri care ar fi modificat esenţa ideii sale.

Învăluit în cel mai mare secret, pentru a nu-l lipsi de avantajul surprizei, proiectul este finalizat în a 9-a sa variantă pe 6 mai 1950. Ideea lui Jean Monnet este acceptată fără rezerve de Robert Schuman şi, în timp ce acesta din urma prezenta planul în dimineaţa zilei de 9 mai colegilor săi de guvern, un emisar secret îl înmâna personal cancelarului german Konrad Adenauer, a cărui reacţie a fost, de asemenea, entuziastă. Astfel, la ora 4.00, în după-amiaza aceleiaşi zile, proiectul este făcut public sub numele de Declaraţia sau Planul Schuman.

Propunerea concretă viza plasarea producţiei franco-germane de cărbune şi oţel sub responsabilitatea unei autorităţi supreme comune, independente, în cadrul unei organizaţii deschise participării şi altor state europene.

Analizând Planul, observam că el a abordat într-o manieră nouă, de un pragmatism prudent, problema construcţiei europene şi a impus principiul supranaţionalismului. Metoda propusă, şi anume calea comunitară de integrare, acorda prioritate integrării sectoriale şi celei economice, în detrimentul celei globale şi, respectiv, politice. A fost, deci, abandonată schema tradiţională a cooperarii economice între state, propunându-se o formulă nouă, numită „integrare”, în care statele transferă unele competenţe proprii în domenii bine delimitate către o nouă entitate supranaţională, creată prin voinţa lor suverană.

Totodată, acest moment istoric al prezentării ideii unei comunităţi de interese paşnice oferă premisele unei cooperări între vechi inamici, trecând peste resentimentele războiului şi poverile trecutului. Originalitatea ideii lui Monnet consta în unirea oamenilor şi a naţiunilor prin propunerea unui obiectiv comun în care să îşi (re)găsească şi să vadă interesele şi să uite diferenţele sau divergenţele. Se declanşează, astfel, un proces cu totul nou în relaţiile internaţionale – de exercitare în comun a suveranităţii, în anumite domenii. Europa devine astfel continentul care a construit prima regiune economică a lumii – un edificiu ridicat treptat, a cărui activitate a evoluat în timp.

Revenind la Monnet, trebuie spus că el a urmărit întotdeauna unitatea europeană. Monnet nu a căutat să fie un erou; în schimb, istoria îi recunoaşte un rol fundamental în transformarea pacifistă a raporturilor intereuropene. El este dacă nu părintele Europei, cel puţin primus inter pares dintre părinţii Europei contemporane. Un profesor francez spunea: „Monnet un erou? În nici un caz! Prefer imaginea unui Monnet – om al marilor începuturi.

Şi, într-adevăr, totul a început în acea zi de mai când a fost realizată prima iniţiativă în directia creării a ceea ce astăzi poarte numele de „Uniune Europeană”. Este motivul pentru care, la Summit-ul liderilor europeni organizat la Milano în 1986, s-a decis aniversarea zilei 9 mai ca „Zi a Europei”. De atunci, această zi este destinată festivităţilor şi evenimentelor ce subliniază cooperarea între popoarele Europei.

sursa europeana.ro

9 mai – Independenţa României, Ziua Victoriei, Ziua Europei

Ziua de 9 mai are o triplă semnificaţie pentru români.

În ziua de 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România doreşte să rupă legăturile cu Turcia. Ca urmare, Parlamentul a votat, în aceeaşi zi, o moţiune prin care a fost proclamata independenţa de stat a României.

Un alt moment important în istorie este ziua de 9 mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiţionate. Această zi a fost desemnată Ziua Victoriei şi ziua sfârşitului celui de-al doilea război mondial în Europa.

În sfârşit, ziua de 9 mai 1950 reprezintă ziua în care ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman, rosteşte celebrul discurs prin care propune planul ce va sta la baza Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Consiliul European, întrunit la Milano în anul 1985, a hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua Europei.

9 mai – Istoricul zilei

România – Ziua Independenţei

Uniunea Europeană – Ziua Europei

1805 – A murit Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician şi istoric literar german

1877 – Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României

1883 – S-a născut José Ortega y Gasset, filosof, scriitor spaniol

1895 – S-a născut Lucian Blaga, poet şi filosof român

1918 – A încetat din viaţă George Coşbuc, poet român

1932 – Miniştrii de Externe ai României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei au semnat Convenţia militară a Micii Înţelegeri, al cărei text fusese definitivat la data de 11 mai 1931

1950Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, propune formarea C.E.C.O.

1994 Nelson Mandela devine primul preşedinte negru al Africii de Sud