Arhive etichetă: 1 decembrie

1 Decembrie – Ziua Națională a României

1-decembrieAstăzi, 1 decembrie 2016, se împlinesc 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (28 noiembrie 1918).

Anunțuri

1 decembrie – Istoricul zilei

madame_tussaud1761: S-a născut Marie Tussaud, fondatoarea „Muzeului figurilor de ceară” din Londra (m. 1850)
george-everest1866: A murit George Everest, alpinist şi geodez britanic; a condus Serviciul geodezic al Indiei şi a realizat cartografierea ţării. În onoarea lui, cel mai înalt vârf de munte de pe Terra, Chomolunga din Munţii Himalaya, i-a purtat numele, din 1865 (n. 1790)
cezar-petrescu1892: S-a născut Cezar Petrescu, scriitor român („Întunecare”, „Calea Victoriei”, „Năluca”) (m. 1961)

1 Decembrie – Ziua Naţională a României

1decembrie

 

Ziua Naţională a României

Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia

De 23 de ani sărbătorim pe 1 decembrie Ziua Naţională a României. Alegerea acestei zile face trimitere la unirea Transilvaniei şi Banatului cu România în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Iată cum s-au desfăşurat evenimentele:

Continuă citirea →

La mulţi ani, România!

LA MULŢI ANI TUTUROR ROMÂNILOR!

1 Decembrie: Fara scandal si huiduieli n-ar mai fi fost Ziua Nationala a Romaniei

Ziua Nationala nu putea sa faca nota discordanta fata de celelalte 363 de zile din an. Daca la Alba Iulia, locul unde s-a faurit Marea Unire, participantii la ceremonii s-au intrecut in aplauze si huiduieli, in Capitala Mircea Geoana si Emil Boc au fost implicati intr-un conflict inedit.

Aflat in Kazahstan la summit-ul OSCE, Traian Basescu a lasat gol locul de „cel mai important om in stat”, iar pentru el s-au calcat pe bombeu presedintele Senatului Mircea Geoana si premierul Emil Boc. Acesta din urma a iesit victorios, din cate s-a vazut, desi nimeni nu stie clar cum a fost posibil acest lucru.

Astfel, desi potrivit reglementarilor in vigoare presedintele Senatului, Mircea Geoana, este cel care tine locul presedintelui tarii in absenta acestuia, cel care a avut onoarea de a deschide parada de la Arcul de Triumf si de a primi onorul militar a fost premierul Emil Boc.

Continuă citirea →

Ziua Nationala a Romaniei

Se împlinesc 20 de ani de când România sărbătoreşte Ziua Na­ţi­o­nală la 1 Decembrie. Este o săr­bă­toa­re tânără, doar două decenii, însă de la evenimentul Marii Uniri se împlinesc 92 de ani.

În 80 de ani de monarhie, 42 de comunism şi 20 de democraţie, România a avut trei zile naţionale.

Prima, la 10 Mai, zi care celebra trei evenimente cruciale pentru istoria noastră:

– Depunerea jurământului de Regele Carol I în faţa Parlamentului (la 1866).

– Proclamarea Independenţei (1877).

– Ridicarea României la rangul de Regat (la 1881, prin încoronarea lui Carol I ca rege).

A doua, 23 August, după 1947, zi ce a cunoscut mai multe reformulări, de la ziua „eliberării noastre de către glorioasa armată sovietică” până la ziua ce omagia „revoluţia de elibe­rare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”, zi dedicată cuplului Ceauşescu.

A treia: 1 Decembrie 1918, zi adop­tată după Revoluţie.

1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după inlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 incununează deci lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se in continuarea precedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).

Poporul român a stiut atunci sa valorifice admirabil conjunctura internaţională favorabilă creată în urma primului război mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.

 

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Asa cum sublinia si istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. […]

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. […]

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.[…]

O necesitate istoricã – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.”

1 decembrie – Istoricul zilei

România: Ziua Națională

1761 – S-a născut Marie Tussaud, fondatoarea „Muzeului figurilor de ceară” din Londra

1866 – A încetat din viaţă Sir George Everest, alpinist şi geodez britanic; a condus Serviciul geodezic al Indiei şi a realizat cartografierea ţării. În onoarea lui, cel mai înalt vârf de munte de pe Terra, Chomolunga din Munţii Himalaya, i-a purtat numele, din 1865

1892 – S-a născut scriitorul Cezar Petrescu

1918 – A încetat din viaţă dramaturgul Edmond Rostand

1973 – A încetat din viaţă David Ben Gurion, om politic israelian

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noembrie/1 Decembrie 1918 – izvoare istorice

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie v. 1 Decembrie 1918 n., decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dînşii cu România. Adunarea Naţională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între rîurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pînă la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

  • 1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sînul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  • 2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  • 3. Înfăptuirea desăvîrşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe în vîrstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  • 4. Desăvîrşită libertate de presă, asociere şi întrunire; liberă propagandă a tuturor gîndurilor omeneşti.
  • 5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţînd fideicomisele şi, în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, se va da posibilitatea ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atît cît să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
  • 6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sînt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea, naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mumă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea popoarelor subjugate pînă aci în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, jugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se înclină înaintea memoriei acelor buni români, care în acest război şi-au vărsat sîngele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război, au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Naţiunii Române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română, oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziiţiile pe care le află necesare în interesul naţiunii.

Dr. Laurenţiu Oanea
Notar al Adunării Naţionale

(Ştefan Cicio Pop)
Vice-Preşedinte al Adunării Naţionale