I. Viața cotidiană
§ În lumea romană, viața cotidiană a variat în funcție de epocă.
§ Contau, de asemenea, categoria socială (patrician, plebeu, sclav), vârsta și sexul.
§ Ceea ce toți romanii aveau însă în comun era respectul pentru familie și pentru „virtuțile romane“ – norme și calități morale de care romanii trebuiau să țină seama de mici.
II. Familia romană
§ Baza societății romane a fost familia. Aceasta era numeroasă, pentru că reunea, sub același acoperiș, mai multe generații.
§ Puterea absolută era deținută de bărbatul cel mai în vârstă din familie – pater familias. Acesta avea drept de viață și de moarte asupra tuturor membrilor familiei – soție, copii, sclavi (mai ales în perioada monarhiei și a republicii), aranja căsătoriile copiilor și deținea toate bunurile familiei.
§ Rolul femeii era mai cu seamă acela de a se ocupa de casă și de copii (până la 7 ani).
§ Nu avea drepturi politice, dar putea ieși pe stradă neînsoțită și participa, alături de soțul ei, la jocuri, spectacole sau festivaluri.
§ În perioada imperiului, femeile dobândesc mai multe drepturi – ele pot deține proprietăți, iar în cazul divorțului își pot lua înapoi zestrea.
§ Augustus (27 î.Hr.–14 d.Hr.) s-a străduit să întărească legăturile familiale şi, prin urmare, virtuțile tradiționale romane. A încercat să diminueze numărul divorțurilor şi să crească natalitatea oferind ajutoare de stat familiilor cu mulți copii. Chiar a pus şi un impozit pe celibat, pentru a încuraja căsătoriile.
§ Soțiile unor împărați nu de puține ori au avut o mare influență asupra politicii romane.
– De pildă, Livia Drusilla, soția lui Augustus, a fost un adevărat consilier pentru primul împărat roman. Ea avea aproape aceeaşi autoritate ca şi împăratul.
– Un rol important în politica romană au avut şi două dintre soțiile împăratului Claudiu (41-54 d.Hr.), Messalina şi Agrippina, cea din urmă mama împăratuluI Nero (54-68 d.Hr.).
III. Educația
§ Educaţia copiilor avea ca scop însușirea unor deprinderi și cunoștințe practice și integrarea în societate, dar și să îi deprindă pe copii cu virtuțile romane: generozitatea, cumpătarea, cinstea, demnitatea, supunerea față de autoritate, disciplina, respectul față de muncă și iubirea pentru învățătură.
§ De la 7 ani, fetele și băieții romani (din clasele privilegiate) învățau să scrie, să citească și să socotească. Cei din familiile de rând se duceau la școală, cei ai patricienilor învățau acasă, cu un pedagog.
§ De la 12 ani, băieții din familiile patriciene învățau greaca, citeau din autori clasici, studiau matematică, geografie, istorie, retorică și oratorie, pentru a putea ține discursuri în public (majoritatea se pregăteau pentru o carieră politică sau juridică).
IV. Jocurile celor mici
§ Copiii romani aveau o mulțime de jucării.
– Fetițele aveau păpuși din lut ars sau lemn și material textil, cu membre mobile, cărora le puteau schimba hainele, seturi de masă și obiecte de mobilier în miniatură, fabricate, după posibilitățile familiei, din lemn, ceramică, argint sau fildeș.
– Băieții aveau săbii, care și cai de lemn, diferite tipuri de mingi și cuburi pentru construit.
– Copiii (fete și băieți) se jucau cu cercuri pe care le rostogoleau cu ajutorul unui băț, săreau coarda sau se jucau de-a v-ați ascunselea.
V. Jocurile adulților
§ Timpul liber era ocupat de obicei de jocurile publice, organizate de stat sau de persoane particulare, pentru a sărbători victoriile și pentru distracție.
§ Puteau fi alergări de cai, curse de care, exerciții atletice, piese de teatru, lupte între animale, competiții navale, lupte de gladiatori.
§ Reprezentațiile se desfășurau în circuri, amfiteatre, la teatru, pe stadion sau în bazine amenajate special pentru simularea unor confruntări navale.
§ Jocurile reprezentau o parte importantă a vieții romanilor.
– În primul rând, de o mare popularltate se bucurau jocurile cu gladiatori, sclavi puşi să lupte pe viață şi pe moarte pentru distracția publicului.
– Pe lângă acestea, existau întrecerile sportive care se desfăşurau în circ, o arenă special creată pentru acestea.
– Cel mai mare circ din Roma a fost Circus Maximus.
› Acolo se organizau, în special, întreceri de care trase de cai, lupte greco-romane sau alte jocuri războinice.
› Spectatorii pariau pe posibilul câştigător sau jucau zaruri, foarte populare.
VI. Teatrul și termele
§ O altă formă de petrecere a timpului liber era teatrul.
– Romanii apreciau teatrul pe care, la fel ca multe alte lucruri, l-au împrumutat de la greci.
– Foarte celebru a fost la Roma Teatrul lui Marcellus, unde se jucau piese greceşti sau piese scrise de autori romani, precum Titus Maccius Plautus sau Publius Terentius Afer.
§ Cei care voiau, pur şi simplu, să se relaxeze frecventau termele, băi publice.
Vă recomand să urmăriți și prezentarea video pe Youtube https://www.youtube.com/watch?v=3XZzTsnonEY
ISTORII REGĂSITE 