Lumea Nouă – Marea dramă a descoperirii

Descoperirile lui Columb au schimbat radical viaţa europenilor, dar şi a oamenilor din întreaga lume. Călătoriile sale aveau să ducă la răspândirea civilizaţiei occidentale în America şi în alte părţi ale lumii. Cu toate acestea, pentru populaţiile indigene din aceste regiuni, epoca explorărilor a fost începutul unei perioade de suferinţe.

Importanța puterilor maritime

Șase ani după ce Columb a descoperit San Salvador, în 1492, Vasco da Gama din Portugalia a înconjurat Capul Bunei Speranţe şi a ajuns în India. În curând, regiunea Goa din India a fost ocupată de portughezi. Goa a fost transformată într-un centru comercial şi o bază militară. În urmărirea comerţului cu mirodenii, influenţa Portugaliei avea să se răspândească în Ceylon, Java și insulele Moluce. Portugalia şi-a înfiinţat ulterior o bază în Macau, în apropiere de Hong Kong, pentru a o folosi în comerţul său cu China. Portughezii au ajuns pentru prima dată în Tanegashima, Japonia, în 1453. Timp de aproape cinci decenii, Portugalia a devenit una dintre cete mai puternice ţări din Europa, deoarece monopolizase comerţul cu Orientul.

Între timp, în urma descoperirilor lui Columb, Spania trimitea noi şi noi valuri de colonişti pe continentul Americii de Sud. Spania îşi extinse posesiunile coloniale în prima jumătate a secolului al XVI-lea, ştergând orice urmă a civilizației Inca din Peru şi a imperiului aztec din Mexic. Uriaşe cantităţi de aur au fost importate din noile colonii, iar Spania s-a metamorfozat în cea mai bogată naţiune din Europa. Centrul comerţului european s-a mutat din Italia şi Flandra în Peninsula Iberică, provocând declinul Europei centrale.

Cantitățile uriaşe de metale preţioase care inundau Europa prin Spania au provocat o schimbare în economia continentului, care a fost denumită Revoluția Prețurilor. Libera circulație a acestor metale preţioase a provocat un vârf de inflație în Europa, aşa că în secolul al XVI-lea prețurile mărfurilor s-au triplat în Europa. Această schimbare economică a provocat o scădere treptată a puterii economice a nobilimii din Europa, din ce în ce mai mulți bani ajungând în mâinile negustorilor şi ale fabricanților. Această îmbogățire a ridicat statutul social al clasei comerciale. Metalele preţioase care ajungeau din abundență în Europa au fost de asemenea folosite la schimb pentru mărfuri aduse din Orient, ceea ce a dus la creşterea preţurilor mărfurilor și în acea parte a lumii.

O revoluţie alimentară a cuprins întreaga lume

Metalele preţioase n-au fost singurul lucru adus din Lumea Nouă. Au fost răspândite astfel şi multe plante de cultură pe care europenii nu le mai văzuseră. Tutunul, dovlecii, roşiile şi ananasul s-au numărat printre aceste alimente exotice. Prin comerţ, aceste plante de cultură s-au răspândit în Africa şi Asia, iar peisajul alimentar al lumii întregi s-a schimbat pentru totdeauna.

În special cartofii aveau să devină un aliment de bază în nordul Europei. Răspândirea cartofului a fost lentă prin comparaţie cu cea a altor legume. Cartofii erau cultivaţi numai în ţinuturile înalte din Anzi, ceea ce a dus la o descoperire întârziată de către europeni şi, chiar după ce a început importul lor în Lumea Veche, europenii nu au crezut iniţial că sunt un aliment. Până la sfârşitul secolului al XVI-lea, planta de cartof era apreciată în esenţă pentru florile sale frumoase. Avea să treacă un secol înainte să fie cunoscuți cartofii drept aliment. Varietăţile din Europa ale cartofului nu fuseseră niciodată folosite în acest scop, iar culoarea şi forma cartofilor îi făcea puţin apetisanţi. Totuşi, această prejudecată împotriva cartofului avea să se stingă treptat, deoarece foametea a devenit tot mai frecventă în secolul at XVII-lea. Popularitatea cartofului a crescut deoarece putea fi cultivat în regiunile reci sau sterpe care erau neprielnice altor tegume. Astfel, cartoful a fost acceptat ca un aliment de bază în regiuni precum Germania şi Irlanda.

Pe de altă parte, cultivarea tutunului, porumbului şi a ardeiului iute s-a răspândit foarte repede în întreaga lume, prin comparaţie cu cea a cartofului. Porumbul nu a fost folosit ca aliment de bază în Europa decât de oamenii săraci. Totuşi, porumbul creştea bine în regiuni calde, tropicale, iar cultivarea sa a înflorit în Africa şi Asia. Porumbul avea să devină un aliment de bază în regiunile cu o cerere mare pentru recolte care creşteau rapid şi dădeau un randament mare.

Când a fost introdus prima oară în Europa, ardeiul iute era considerat o mirodenie preţioasă. Gustul său picant i-a câştigat o mare popularitate în sudul Asiei şi al Indiei, după ce a fost introdus acolo de portughezi. Acesta avea să devină un important ingredient al felului de mâncare coreean kimchi şi în cele din urmă a ajuns şi în Japonia.

Tutunul a fost o altă plantă de cultură din Lumea Nouă care s-a răspăndit repede în restul lumii. A fost importat în cantităţi uriaşe datorită popularităţii sale şi a devenit o marfă scumpă, precum aurul şi argintul. Tutunul a fost considerat la început o plantă medicinală care putea vindeca nenumărate afecţiuni. Tutunul a devenit familiar ca un articol de băcănie de lux în secolul al XVI-lea. Avea să fie importat şi cultivat în Filipine de spanioli în a doua jumătate a acelui secol. Englezii şi olandezii au început şi ei să folosească tutunul ca o marfă bună de comercializat oriunde s-ar fi dus în lume. Tutunul se răspândise în toată lumea în mai puțin de un secol de la aducerea sa din Lumea Nouă.

Pe lângă aceste plante, cauciucul natural a fost şi el adus din Lumea Nouă. Seva arborelui de cauciuc adusă în Europa avea o gamă limitată de utilizări, dar în anii 1800 un om de ştiinţă american avea să amestece cauciuc topit cu sulf, mărindu-i astfel elasticitatea. De atunci, cauciucul a fost folosit ca un important material industrial, iar cultivarea sa avea să se răspândească în Asia şi Africa.

Agenţii patogeni trec oceanul

Exploratorii din acele vremuri au adus însă din Lumea Nouă şi boli noi. Membrii echipajului expediției lui Columb au fost expuşi la sifilis, o boală necunoscută în Europa. Aceasta s-a răspândit cu repeziciune în rândurile populației Europei, care nu dezvoltase nici un fel de imunitate la această maladie. Se spune că însuşi Columb a fost infectat cu această boală, simptomele sale devenind tot mai pronunțate în ultimii ani ai vieții. Sifilisul a fost apoi răspândit de către europeni în India şi în insulele Moluce. Această boală ajunsese deja în China în anul 1504 şi a apărut pentru prima dată în Japonia după numai un deceniu. În doar douăzeci şi cinci de ani, sifilisul se răspândise pe întreaga planetă.

Latura întunecată a Lumii Noi

Descoperirea Lumii Noi de către Columb nu a avut decât efecte dezastruoase pentru populația nativă care a trăit aici în pace până în secolul al XV-tea. Pentru băştinaşii acestui continent, creştinismul nu a fost o religie a mântuirii, ci un crez diabolic, folosit ca să justifice masacrele şi jafurile. Istoria Lumii Noi după descoperirea sa de către Columb este o istorie a jafurilor şi omorurilor.

Pentru unii, descoperirea Lumii Noi are o latură întunecată. Cu toate acestea, este de asemenea adevărat că prin acțiunile lui Columb, ținuturi şi oameni care le erau necunoscuţi europenilor şi asiaticilor au ieşit la lumină. Renumele lui Columb de brav aventurier al epocii explorărilor nu va dispărea probabil niciodată.

Urmăriți prezentarea video pe Youtube – https://www.youtube.com/watch?v=zjun3G5odQE

Sursa – Cristofor Columb, 100 de personalități. Oameni care au schimbat destinul lumii, Nr. 36, DeAgostini

Un răspuns

  1. Interesante detaliile privind noile alimente. Dar nimic despre cafea si bumbac.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: