2021. Ce am pierdut? Ce am câștigat?

Se apropie Crăciunul, momentul în care ne bucurăm de prezența celor dragi, ne strângem în jurul bradului și desfacem cadouri. Tot acum, spre sfârșitul anului, în liniște, avem șansa în aceste clipe de răgaz de a reflecta asupra vieții noastre, asupra a ceea ce a adus nou anul 2021. Amintiri, bucurii, dureri. Ce am pierdut? Ce am câștigat?

2021 a fost încă un an dominat de spaima pandemiei, care a răpit fiecăruia dintre noi speranța, încrederea, siguranța. Personal, am pierdut o ființă dragă, un om care mi-a fost alături în toate momentele importante din ultimii 18 ani, tatăl soției, pe care l-am considerat și eu un adevărat părinte. Am pierdut și iluzia depre prietenia unei persoane care avea păcatul duplicității. Fără să ne fi mutat în altă ţară, am devenit străini unul altuia. Sine ira…

Din copilărie am păstrat până astăzi o naivitate tenace cu privire la buna-credință a oamenilor; poate și din această cauză nu am izbutit să-mi rentabilizez uneori avantajele. Conștient de amestecul de umbră și lumină care există și în mine, încerc să găsesc echilibrul și liniștea de care am nevoie. Nu sunt preocupat să scormonesc muşuroaiele infirmităţilor morale ale unora și încerc să mă feresc de ură și răutate, aceste excrescențe care deformează caracterul altora. În pofida dificultăților, am câștigat încrederea că, valorificându-mi potențialul intelectual și spiritual, pot trăi senin şi demn chiar și într-o lume bolnavă de egoism și cinism.

Acum, spre sfârșit de an, cred că ar trebui să fim cu toții datori pentru timpul primit. Pentru unii, timpul a fost irosit din nebăgare de seamă. Pentru alții, timpul nu mai înseamnă abundență, ci devine avertisment. Să nu uităm că Dumnezeu ne acordă fiecare clipă retrăgându-ne-o pe precedenta.

Gânduri bune tuturor! Sărbători cu liniște în suflet!