Viața noastră, a multora dintre noi, se învârte în jurul speranței: speranța în prietenie, în iubire, într-o viață mai bună. Speranța poate crea însă și iluzii periculoase, mai ales în ceea ce privește buna credință a celor din jurul nostru.
Beneficiari ai confuziei dintre popularitate şi valoare, unii, vulnerabili la capitolul sinceritate, străbat această perioadă dificilă așa cum au făcut-o și până acum, ferindu-și mintea de prea multe idei, înrobiți impulsurilor celor mai banale, vindecați de bun-simț și cumpătare. Trecând prin pasajul indiferenței se strecoară umbra crudă a invidiei, care pune în mișcare lipsa de scrupule aducătoare de potențiale măriri.
E greu de pătruns în sufletele acestor persoane obișnuite cu disimularea printr-o îndelungată practică. Deși n-au găsit niciodată răgazul de a reflecta asupra lor înșile, au suficientă energie pentru a se apleca asupra a ceea ce consideră slăbiciunile celorlalți: bunăvoința, îngăduința, încrederea. Apreciați de anumiți oameni, care s-au legat să se admire unii pe alții, ei cred, cu bruma de merit pe care o au, că sunt înzestrați cu toate meritele pe care le poate avea un om, dar pe care nu le vor avea niciodată. Păsări împopoțonate cu pene care nu le aparțin.
ISTORII REGĂSITE 