Instruirea și educația în Roma antică

educatia in roma anticaInstruirea tinerilor în Roma antică urma traseul binecunoscut lumii elenistice. Cunoştinţele primare erau, de cele mai multe ori, asigurate de un pedagog, care putea fi un sclav cultivat, copilul fiind învăţat să citească şi să scrie. Ulterior, acesta urma ciclul secundar de 4 ani, unde se studiau gramatica, retorica, muzica, matematica sub îndrumarea unui profesor. Un rol important în educarea şi instruirea tinerilor l-au avut profesorii greci, care au venit în număr mare la Roma, începând cu sec. II î.Hr.

Instruirea se baza pe memorarea unor lungi pasaje din autorii latini Naevius, Ennius ş.a., care făceau obiectul unor chinuitoare ore de curs, ce se terminau deplorabil pentru elevii neatenți sau mai puţin silitori. Un rol important i se atribuia şi studierii literaturii greceşti, care se făcea separat de cea latină.

Următorul nivel, cel similar studiilor superioare, începea de la vârsta de 16 ani, fiind axat pe probleme de retorică latină şi greacă. Arta discursului, a elocinţei se învăţa cu cei mai cunoscuţi profesori ai timpului, şcoli speciale. Aprofundarea cunoştințelor se făcea în cadrul bibliotecilor din marile centre culturale şi ştiinţifice elenistice, cum erau Alexandria, Smirna, Pergam, Corint, Rhodos, Atena, unde tinerii romani mergeau pentru a audia lecții de filozofie sau de retorică.

Paralel cu formarea intelectuală a tineretului, se asigura şi instruirea militară, care treptat se transformă într-un cadru mult mai larg, inspirat de gimnasyum-ul grec. Astfel, pe Câmpul lui Marte, unde aveau loc pregătirile militare, Agrippa, ginerele lui Augustus, a dispus crearea unui centru gimnic, ce cuprindea un canal artificial destinat înotului şi o baie cu abur numită Laconiu.

Grija pentru o morală sănătoasă, l-a determinat pe Augustus să ia un şir de măsuri pentru a preîntâmpina, încă din perioada adolescenţei, viciile care ar fi putut altera integritatea morală a cetăţenilor săi. Interzicerea participării tinerilor „imberbi” la sărbătoarea Lupercaliilor, încurajarea căsătoriilor (după moarte, averea celor necăsătoriți era confiscată de stat) şi a familiilor cu mai mulți copii sunt doar câteva din ele. Cu toate acestea, moravurile Romei nu au putut fi pe mult timp stăvilite, creațiile poetice făcând dovada unui unei vieţi boeme, în care principala grijă erau distracțiile.


sursa: Ligia Bârzu, Rodicu Ursu Naniu, Florica Bohîlțea Mihuț, Istoria Romei antice, București, Editura Fundației România de Mâine, 2004

Un răspuns

  1. […] fiecare cetăţean ştia să scrie, să citească şi să socotească. Educaţia copiilor în Roma antică era orientată în sens practic, de a-i forma în spiritul integrării lor în viata […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: