Petru I. Aventuroasa viață a țarului care a reformat Rusia (I) Lupta pentru tron

petru-cel-mareÎn secolul al XVII-lea, Rusia era încă tributară tradiţiilor străvechi, medievale. În acest mediu se va naşte Petru cel Mare, fiul de ţar care a trăit o viaţă plină de evenimente. Petru aspira să realizeze în Rusia un climat de civilizaţie asemănător Europei Occidentale. Ţarul Petru era cunoscut ca un iubitor al vinului, un admirator al femeilor şi un petrecăreţ desăvârşit. Ca despot luminat, acesta nu s-a ferit să utilizeze forţa pentru a reforma Rusia şi a o conduce într-o nouă epocă. Totuşi, multe dintre reformele introduse s-au clădit cu sângele, sudoarea şi lacrimile supuşilor săi. Însuşi Petru, un conducător fascinant dar aspru, a demonstrat un caracter asemănător întinderilor sălbatice ruseşti, frumoase, dar crude.

LUPTA PENTRU TRON

Moartea fratelui vitreg

În ziua de 30 mai a anului 1672, s-a născut fiul ţarului Alexei Mihailovici (cunoscut ca Alexei I) şi al celei de-a doua soţii, ţarina Natalia. Acest fiu va deveni cel ce se va numi ţarul Petru cel Mare. Alexei I va avea, de asemenea, două fiice cu ţarina Natalia. La numai patru ani de la naşterea fiului său, în anul 1676, ţarul Alexei Mihailovici moare. Feodor, fiul lui Alexei cu prima sa soţie, este desemnat succesor la tron după moartea tatălui său. Acesta avea numai cincisprezece ani, dar era cel mai mare dintre cei patru fii ai ţarului, astfel fiind cea mai potrivită alegere pentru succesiunea la tron. În data de 21 iunie 1676, Feodor a fost încoronat sub numele de ţarul Feodor al III-lea. Familia boierească Miloslavskaia, din care făcea parte prima soţie a defunctului ţar Alexei, i-a izgonit atât pe micul Petru, pe mama sa Natalia și familia acesteia, Nariskina, cât și pe cele două surori ale lui Petru din palatul ţarist.

În Rusia acelei perioade, familia consorţilor ţarului deţinea conform tradiţiei, o putere importantă, ceea ce i-a permis famitiei Miloslavskaia să îl îndepărteze pe Petru si pe apropiaţii săi din palat. Petru a fost exitat într-un sat, Preobrajenskoe, în apropierea Moscovei. Totuşi, se credea că va exista posibilitatea ca acesta să devină ţar într-o bună zi. Această credinţă se datora faptului că Feodor al III-lea era un om cu o constituţie firavă, iar copiii rezultaţi din căsătoria sa au murit de tineri, lăsându-l fără moștenitori legitimi.

Ivan, fratele după mamă al lui Feodor, era considerat cel mai probabil succesor la tronul țarist, în situaţia în care țarul ar fi decedat. Totuşi, Ivan suferea de o maladie psihică şi însuşi țarul Feodor al III-lea luase în calcul posibilitatea de a-l desemna pe Petru drept succesorul său ta tron. Țarul moare la 27 aprilie 1682, la doar douăzeci de ani, fără a alege un urmaş la tronul țarist.

Masacrul de la palat

Deoarece Feodor al III-lea a decedat fără a desemna un moştenitor, boierii şi clericii de rang înalt s-au întrunit pentru a dezbate problema succesiunii la tron. După o serie întreagă de dispute între grupările boiereşti, aceştia au hotărât, aşa cum era de aşteptat, ca Petru să preia moştenirea fratelui său vitreg. Însă Sofia, sora lui Feodor al III-lea, care complotase din umbră, manipulase în favoarea sa interesele politice într-un mod arbitrar în timpul domniei fratelui său.

Imediat după încoronarea lui Petru, au început să fie răspândite zvonuri false despre o posibilă otrăvire a lui Feodor al III-lea de către familia Narîskina care ar fi plănuit să îl asasineze şi pe Ivan. Streliții, un corp militar rus de elită, care în acea perioadă era alcătuit în mare parte din tot felul de nelegiuiţi, s-au revoltat folosind ca pretext aceste zvonuri şi au luat cu asalt palatul țarist. Țarevna Sofia Alexeievna şi amantul acesteia, prinţul Vasili Galîţin au tras sforile din umbră în timpul insurecţiei streliților.

Natalia a încercat să convingă căpeteniile streliţilor să renunțe la rebeliune și să revină la îndatoririle militare oficiale, dar acest demers a eşuat. Streliții au început să asasineze, una câte una, persoanele al căror nume se regăsea pe o listă şi care trebuiau eliminate, multe dintre acestea fiind membri ai familiei Narîşkina, ai vasalilor şi aliaților săi din alte grupări boierești. Lista fusese încredințată streliţilor de nimeni alta decât ţarevna Sofia Alexeievna.

Înfricoșată, Natalia l-a cuprins în braţele sale pe micul Petru care avea numai zece ani, uitându-se plină de groază la scenele brutale comise de streliţii care intraseră în palat, fiind şocată de priveliştea carnagiului care se petrecea în fața lor.

Execuțiile au continuat de-a lungul mai multor zile şi, în sfârşit, în ziua de 23 mai, o adunare a boierilor s-a întrunit şi a căzut de acord să ia în considerare revendicările streliților (care coincideau cu dorinţele ascunse ale Sofiei Atexeievna) și au statuat un sistem având doi ţari la conducerea Rusiei: Ivan şi Petru: Ivan deţinea prerogativele cele mai importante în cadrul sistemului.

La data de 29 mai 1862, Sofia este numită regentă, din cauza sănătății șubrede a lui Ivan. La 25 iunie, Ivan și Petru au fost încoronaţi co-ţari în Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Moscova. Astfel, Sofia și-a dus la îndeplinire planurile, prin violenţă și teroare. Și totuși, în toamna acelui an, streliţii s-au răsculat din nou, de data aceasta chiar împotriva Sofiei, fosta lor aliată. Sofia a supravieţuit acelei încercări grele și tot în această perioadă i-a izgonit pe Petru şi pe mama sa într-un sătuc din apropierea Moscovei. Sofia devenea astfel adevăratul conducător al Rusiei.

Tânărul ţar cu părul vâlvoi

Într-o casă dărăpănată, în satul în care fuseseră exilaţi, mama lui Petru şi curtenii din anturajul lor îşi petreceau timpul deplângând soarta care îi aruncase în această situaţie, iar în acest timp, Petru era ocupat cu jocurile copilăriei, devenind pe zi ce trecea un tânăr viguros. Jocul său preferat era să-şi imagineze că se luptă în războaie. Având o constituţie fizică de uriaş şi un păr vâlvoi, era departe de înfăţişarea unui ţar atunci când se juca cu copiii din sat.

Petru a fost, de asemenea, un băiat extrem de curios şi dornic să studieze alături de tutorele său. În acea zonă locuiau câteva familii de străini, iar Petru a acumulat de la aceştia o serie întreagă de cunoştinţe despre științe. Petru nu a dus niciodată lipsă de profesori pentru că acolo era o regiune locuită de străini, mulți dintre ei meșteri în diferite îndeletniciri. Petru era fascinat în special de construcția de nave. La acea vreme, Rusia nu deținea facilități portuare semnificative, dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Petru să viseze la construirea unei flote mărețe a Rusiei.

Pe lângă studiile sale, Petru lua în serios jocurile de război pe care le practica mereu astfel încât, de-a lungul timpului, chiar şi adulții din preajma lui Petru s-au alăturat acestor jocuri. Sofia era convinsă că aceste jocuri erau aparent nevinovate, dar Petru şi prietenii săi începuseră să folosească arme reale şi se echipau în uniforme de război. Drept urmare, prin aceste jocuri deprindeau îndemânare de luptători autentici, demnă de soldați adevărați.

În aceeaşi măsură ca şi Sofia, mama lui Petru nu reuşea să înţeleagă cu adevărat pasiunea fiului său pentru război. De asemenea, Natalia nu putea pricepe de ce Petru îşi dorea atât de mult să se joace împreună cu tineri proveniţi din clasele sociale inferioare. Simţea că tânărul Petru renunţă la preocupările sale de căpătâi şi se gândea că, dacă acesta se căsătoreşte, va reuşi să se maturizeze. Astfel a luat decizia să îl logodească pe fiul ei de şaptesprezece ani cu o tânără atrăgătoare, cu trei ani mai în vârstă, provenită din boierimea mijlocie, care se numea Evdochia Lopuhina. Dar măsura drastică luată nu l-a împiedicat pe Petru să-şi continue joaca de-a războiul. Acest lucru o deranja la culme pe mama sa, dar curând avea să aibă loc un incident care a făcut-o să fie recunoscătoare faptului că fiul său şi prietenii acestuia se antrenau în bătălii aparent reale.

Partea a doua AICI


sursa: 100 de personalități. Oameni care au schimbat lumea, nr. 42, Petru cel Mare, Editura DeAgostini

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: