Pierre Corneille. O biografie (IV)

pierre corneille1664 – Corneille cumpără pentru întâiul său născut, Pierre, un brevet de ofiţer.

La 2 iunie moare ducele de Guise, care îi găzduise pe cei doi fraţi Corneille şi familiile lor în palatul său.

La 3 august are loc o primă reprezentaţie cu Othon, la Fontainebleau, în faţa Curţii. La 5 noiembrie, actorii de la Hotel de Bourgogne reiau spectacolul pentru marele public, cu un succes mediocru.

Spre sfârşitul anului, Colbert emite un decret prin care sunt anulate toate titlurile de nobleţe obţinute după 1630. Corneille obţine însă de la rege o excepţie în favoarea sa.

1665 – Corneille publică o nouă ediţie din traducerea sa după Imitatio Christi.

La 4 august are loc premiera piesei Alexandre, de Racine,  care obţine pentru prima dată un succes remarcabil.

În preajma Crăciunului moare Charles Corneille, cel mai talentat dintre fiii lui Pierre Corneille, în vârstă de numai doisprezece ani.

1666 — La 28 februarie are loc premiera piesei Agesilas. Este un nou eşec al lui Corneille. În aprilie piesa apare şi în librării.

1667 – La 4 martie are loc premiera piesei Attila, jucată de trupa lui Moliere. Succes onorabil, dar departe de proporţiile celor de altă dată. Corneille simte că arta lui nu mai are vigoarea necesară şi nu mai corespunde gustului vremii.

La sfârşitul lunii mai începe războiul de devoluţie, primul război purtat de Ludovic al XIV-lea, care emitea pretenţii asupra unei părţi din Ţările de Jos, în numele soţiei sale, Marie-Therese. Doi dintre băieţii lui Corneille sunt pe front. Cel mai mic dintre aceştia, Francois, este rănit cu prilejul asaltului împotriva oraşului Douai. Evacuat spre Paris, este îngrijit în casa părintească.

La 17 noiembrie are loc la Hotel de Bourgogne premiera piesei Andromaca de Racine. Este un succes excepţional, care îl afectează pe Corneille în aşa măsură încât vreme de trei ani nu va mai scrie teatru.

1668 – În aprilie, fiica sa Marguerite se călugăreşte la Rouen, intrând în ordinul dominicanilor. La 16 decembrie, ginerele său, Boislecomte, cade pe câmpul de luptă, în Creta, lângă cetatea Candia, unde participa la o  cruciadă condusă de La Feuillade împotriva turcilor.

1669 – La 13 decembrie are loc premiera piesei Britannicus, de Racine, la care Corneille asistă „singur într-o lojă“.

1670 – În primăvară, Britannicus apare în librării, cu o prefaţă în care Racine îl atacă făţiş pe Corneille. Dealtfel, cei doi poeţi se vor înfrunta în curând pe scenă, deoarece amândoi scriu câte o piesă pe acelaşi subiect: Berenice (de Racine) se joacă în premieră la Hotel de Bourgogne la 21 noiembrie, iar Titus şi Berenice (de Corneille) este jucată în premieră de trupa lui Moliere, la 28 noiembrie. Din acest duel indirect iese victorios Racine.

1671 – La 16 ianuarie are loc – la Tuileries, în faţa Curţii – premiera tragediei-balet Psyche, scrisă de Moliere, în colaborare  cu Corneille, pe muzică de J.-P. Lulli.

La 24 ianuarie, Berenice apare în librării. Titus şi Berenice  este publicată la începutul lui februarie.

1672 – La 9 ianuarie, Donneau de Vise lansează revista Le Mercure Galant, care va deveni o veritabilă fortăreaţă a partizanilor lui Corneille în rivalitatea acestuia cu Racine. În primul număr este ridiculizată piesa acestuia din urmă care tocmai se jucase în premieră (Bajazet), considerată artificioasă.

La 15 ianuarie Corneille face o lectură publică a piesei sale Pulcherie în salonul ducelui de la Rochefoucauld, urmată de o alta (9 martie), în cel al Cardinalului de Retz. Deşi primită favorabil în aceste cercuri, Corneille nu găseşte la început nicio trupă dispusă să o joace, deoarece actorii trecuseră de partea lui Racine. Până şi Thomas Corneille scrie o piesă în stil racinian (Ariane).

În mai, Ludovic al XIV-lea invadează Olanda.

La 25 noiembrie are loc la Theâtre du Marais premiera Pulcheriei; succes mediocru.

1673 – La 12 ianuarie, Racine devine membru al Academiei Franceze.

La 17 februarie moare Moliere.

La 17 august, fiica mai mare a lui Corneille, Marie, rămasă văduvă, se căsătoreşte cu Jacques Farcy, trezorier al Franţei la Argentan. Vor avea împreună patru fete, dintre care una va fi bunica Charlottei Corday (1768 -1793), cea care, în timpul Revoluţiei franceze, îl va înjunghia pe Jean Marat.

1674 – La 10 iulie apare Arta poetică a lui Boileau, în care autorul, îndemnându-şi confraţii să proslăvească domnia lui Ludovic al XIV-lea, menţionează la loc de frunte patru nume: Corneille, Racine, Benserade şi Segrais.

La 18 august, cu ocazia serbărilor de la Versailles, are loc – într-o montare somptuoasă – premiera Ifigeniei lui Racine.

Cel de al doilea fiu al poetului, Francois, cade pe câmpul de luptă la Grave, în Olanda, unde regimentul său forma ariergarda trupelor franceze în retragere.

În noiembrie are loc la Hotel de Bourgogne premiera ultimei piese scrise de Corneille: Surena, generalul parţilor; este un nou eşec.

1675 – La 5 ianuarie mareşalul Turenne repurtează o victorie decisivă la Turkheim, terminând victorios campania din Alsacia. La 27 iulie Turenne este ucis pe câmpul de luptă. Nici unul dintre aceste evenimente nu găsesc vreun ecou în creaţia lui Corneille, deşi era poet oficial. Corneille are totuşi satisfacţia de a vedea că regele îl socoteşte în continuare cel dintâi poet al Franţei: din ordinul său, sunt jucate la Fontainebleau două piese de Racine, două de Moliere, dar patru de Corneille.

1676 – Racine îşi reeditează piesele, suprimând din prefeţe toate pasajele jignitoare la adresa lui Corneille.

La 16 aprilie Ludovic al XIV-lea părăseşte capitala pentru a merge să comande personal campania din Flandra. Cu ocazia reîntoarcerii regelui, Corneille scrie din nou versuri oficiale: Versuri închinate Regelui pentru campania din 1676.

În toamnă sunt prezentate în faţa Curţii şase spectacole cu piese de Corneille: Cinna, Moartea lui Pompei, Horaţiu, Sertorius, Oedip şi Rodoguna.

1677 – Se joacă în premieră Fedra lui Racine, iar două zile mai târziu Fedra şi Hipolitt de Pradon, partizanii acestuia din urmă urzind o cabală împotriva lui Racine (nu există dovezi despre participarea lui Corneille).

1678 – În toamnă se semnează pacea de la Nimegue, care pune capăt războiului din Olanda. Corneille marchează evenimentul prin versuri de circumstanţă – Au roi sur la paix de 1678 – citite cu ocazia primirii lui Colbert în Academia Franceză.

La 10 decembrie fiul său mai mare, căpitanul Pierre Corneille, se căsătoreşte, la Thionville, cu văduva unui comerciant bogat.

1680 — Mezinul familiei, Thomas, este numit abate de Aiguevive, având astfel asigurată viaţa materială.

La 7 martie se căsătoreşte Delfinul (moştenitorul tronului Franţei). Cu acest prilej, Corneille scrie versuri omagiale, probabil ultimele pe care le-a scris.

1682 – Apare o nouă ediţie a pieselor sale, ultima revăzută de autor. După o întrerupere de şapte ani, primeşte din nou pensia  de 2000 de livre acordată de rege. Andromeda se joacă din nou cu mult succes, îndulcind bătrâneţea marelui poet.

1683 — La 21 august Corneille participă pentru ultima dată la o şedinţă a Academiei. Bolnav şi neputincios, este îngrijit de fiica sa Madeleine.

1684 — La 1 octombrie, Pierre Corneille moare, în vârstă de şaptezeci şi opt de ani, în casa sa din strada Argenteuil. Necrologul publicat în Le Mercure Galant este scris, probabil, de fratele său, Thomas Corneille.


sursa: Corneille, Teatru, traducere Aurel Covaci, studiu introductiv de Romul Munteanu,  cronologie şi note de Vasile Covaci, Editura Univers, București, 1983

Reclame

2 răspunsuri

  1. imaginarycoffee | Răspunde

    Corneille, Racine, Moliere…. se pare că numele mari se adună periodic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: