Viața amoroasă a regelui Henric al VIII-lea (IV) Anne de Cleves

Anne de ClevesDupă ce emisarii Angliei au ajuns la Cleves, au constatat că atât faţa Annei, cât şi a surorii sale, Amelia, erau acoperite – astfel încât tinerelor nu li se putea vedea nicio trăsătură. Atunci când delegaţia a încercat să protesteze, cancelarul din Cleves a răspuns: „Ce, vreţi să le vedeţi în pielea goală?”

Holbein a trebuit să picteze portretul sub atenta supraveghere a Curţii din Cleves şi, de aceea, a realizat o versiune flatantă a originalului. Când Henric a văzut portretul, nu a fost dezamăgit, iar detaliile alianţei au fost rapid puse la punct. Regele, s‑a observat, părea „plin de viaţă”. În ciuda gutei de care suferea, Henric s‑a dus călare de la Greenwich la Rochester, nerăbdător să‑şi întâmpine mireasa, dar, de cum a văzut‑o, a rămas consternat.

Nu era deloc frumuseţea sugerată de portret, iar regele a descris‑o în batjocură „o iapă flamandă”. Faptul că mireasa nu vorbea deloc limba engleză complica şi mai mult lucrurile. Apoi aceasta a părut că se plictiseşte în noaptea nunţii. Lordul Russell a spus că nu l‑a văzut în viaţa lui „pe Majestatea Sa mai înmărmurit şi mai stingherit decât cu acea ocazie”. Henric era genul de om care vorbeşte pe şleau, aşa că i‑a spus, franc, lui Cromwell: „Nu îmi place deloc”. În ciuda tuturor acestor neajunsuri, a înţeles că este vorba de interese politice, iar mariajul a mers mai departe.

Cu toate că soţia lui avea jumătate din vârsta sa, nu a reuşit să‑i stârnească soţului nicio urmă de pasiune. În dimineaţa următoare nunţii, Cromwell l‑a întrebat pe rege cum s‑a comportat mireasa în pat, iar Henric a răspuns: „Înainte nu o prea plăceam, dar acum o plac şi mai puţin”. Principala lui obiecţie se lega de faptul că tânăra „nu corespundea descrierii iniţiale”. Avea sânii flasci şi căzuţi, iar alte părţi ale corpului îi erau „în aşa fel încât cineva i‑ar fi putut pune la îndoială virginitatea”. Faţa ei era atât de „neregulată şi indispusă” încât „nu trezea nicio poftă”, iar regele, în prezenţa ei, „nu ar fi putut fi niciodată provocat să o cunoască la modul carnal”.

La opt zile după nuntă, Henric şi‑a consultat doctorii, plângându‑se acestora că, deşi s‑a culcat cu soţia lui în fiecare noapte, „aceasta arăta… de parcă maică‑sa abia o născuse”. Virilitatea lui nu lăsa de dorit, a ţinut regele să menţioneze, pentru că în acea perioadă experimentase o serie de poluţii nocturne. Cu tact, medicii l‑au sfătuit pe Henric să nu forţeze nota, pentru a nu înrăutăţi situaţia.

În acest timp, ingenua Anne de Cleves habar nu avea de aceste probleme. „Când vine în patul meu, mă sărută şi mă ia de mână, spunându‑mi «La revedere, dragă». Oare nu este îndeajuns?”, i‑a spus regina lui lady Rutland. Aceasta i‑a explicat însă că se aştepta mai mult de la ea, dacă dorea să ofere Angliei un duce de York, dar orice discuţii referitoare la intimitatea dormitorului conjugal erau excluse, pentru că Anne de Cleves considera toate aceste lucruri ruşinoase.

Subiectul a devenit un prilej de umilinţă atunci când Anne şi lady Rutland au fost obligate să reproducă discuţiile purtate în faţa adunării clericilor, convocată ca să stabilească valabilitatea mariajului. Faţă de ziua în care căsătoria fusese agreată, situaţia geopolitică din Europa suferise transformări semnificative. O alianţă cu statele germane nu mai era crucială. Şi, luterană fiind, Anne nu prea era populară printre anglicani. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, Henric pusese ochii pe o nouă iubită, doamna de onoare a Annei, Catherine Howard, verişoară cu Anne Boleyn. Deja regele stabilise cu regina o relaţie strict platonică, în care vedea mai degrabă o soră decât o iubită. Pe de altă parte, Anne de Cleves se mulţumea să‑şi înece nefericirea în alcool.

Catherine Howard era cum nu se poate mai deosebită de Anne. Nu era modestă şi pioasă, ci proaspătă şi pasională. Cu siguranţă, nu era o ingenuă. Pierzându‑şi mama la o vârstă fragedă, fusese crescută de bunica ei vitregă, văduva ducelui de Norfolk, în Horsham, comitatul Sussex. Casa era mare, dar acolo locuiau mai multe rude tinere, care ocupau dormitoare comune. Acestea constituiau decorul unor întâlniri romantice şi ospeţe nocturne, care adesea se terminau cu jocuri amoroase.

Catherine a avut primul iubit la numai paisprezece ani. Seducătorul era Henry Manox, profesor de muzică. Ironia face că acesta s‑a dat la ea în timpul unei lecţii de virginal (Instrument muzical cu coarde şi claviatură, înrudit cu clavecinul). Mai târziu, Catherine a susţinut că nu s‑a ajuns la sex propriu‑zis, dar, „la insistenţele flatante şi acceptabile ale lui Manox, eu, o fată nevinovată, l‑am văzut de mai multe ori cum îmi atinge anumite părţi tainice ale trupului, fără ca eu să îi permit şi fără ca el să mi‑o ceară”. Manox, de asemenea, s‑a jurat că nu a cunoscut‑o niciodată „carnal”, cu toate că a admis că i‑a făcut avansuri într‑o mică sacristie din spatele altarului din capela ducesei.

Atunci când familia s‑a mutat în Northfolk House din Lambeth, Catherine a întâlnit un nou iubit, pe Francis Dereham. Nu după mult timp, cei doi au început să se strige în joacă „nevestico” şi „soţiorule”. Casa, un adevărat labirint de galerii şi cămăruţe, constituia decorul ideal pentru întâlnirile lor amoroase. Felul în care însăşi Catherine a descris ceea ce a urmat este suficient de explicit: „Francis Dereham, după multe insistenţe, a reuşit să mă convingă să‑i accept vicioasa dorinţă de a sta pe patul meu îmbrăcat doar în pieptar şi ciorapi, apoi în patul meu, pentru ca la urmă să stea gol alături de mine, în felul acela în care bărbatul stă cu soţia lui, de nenumărate ori, dar exact de câte nu aş putea spune”.

Dereham, împreună cu prietenul lui, Edward Waldegrave, au găsit o cale să intre, pe furiş, în camera fetei, pe timpul nopţii, rămânând acolo până în zori, împreună cu iubitele lor, Catherine şi Joan Bulmer. Dereham şi Catherine, se spune, „se sărutau şi se ţineau de talie, ca două rândunici”. Se schimbau talismane de dragoste şi, la adăpostul întunericului, se auzeau „găfâieli şi bufnituri”. În ciuda vârstei fragede, Catherine era atât de experimentată încât ştia deja „cum trebuie să se poarte o femeie cu un bărbat fără ca totuşi să conceapă un copil, în afara cazului în care îşi doreşte aceasta”. Aceste jocuri erotice au ajuns, de câteva ori, la extrem. O altă locatară, Katherine Tylney, a recunoscut mai târziu că, uneori, se alătura lui Dereham şi Catherine, în pat, într‑un ménage à trois cât se poate de intim.

Cu toate că moravurile lui Catherine erau cunoscute, acestea au fost trecute sub tăcere de cum regele a pus ochii pe ea. Pentru Henric, fata era „un trandafir îmbobocit, lipsit de spini”, „o bijuterie perfectă a feminităţii”. De altfel, obişnuia să o răsfeţe cu cadouri extravagante. Catherine ar fi putut lesne ajunge doar o altă amantă de‑a regelui, însă ambiţioasa familie Howard vedea în pasiunea lui Henric o cale prin care putea să scape ţara de regina protestantă şi o ocazie pentru propria avansare pe scara socială. Deja Cromwell acceptase realitatea că mariajul pe care îl aranjase cu atâta grijă nu mai slujea niciunui scop politic. „Nu ar trebui să mai faci copii, cel puţin pentru pacea regatului”, l‑a sfătuit acesta pe rege.

Odată decizia luată, adunarea clericilor şi‑a prezentat rezultatele cercetărilor. Aceştia au declarat că „nu a existat nicio împreunare carnală între Majestatea Ta şi numita lady Anne, nici că aceasta ar fi putut avea loc”. Regele nu era un impotent irecuperabil, au decis ei. Mai degrabă, problema lui sexuală se datora conştiinţei lui tulburate. Anne fusese mai înainte promisă altcuiva, iar aceasta făcuse ca mariajul să îi repugne Majestăţii Sale atât din punct de vedere moral, cât şi legal. Căsătoria a fost imediat anulată, dar Anne a fost obligată să rămână în Anglia. Probabil s‑a consolat cu alţi iubiţi. S‑a zvonit că a rămas însărcinată de două ori şi că a avut un copil din flori.

Partea a treia AICI


sursa: Nigel Cawthorne, Viața amoroasă a regilor Angliei, Traducere și note de Andrei Covaciu, Corint, 2016

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: