Marshall McLuhan: autorul cel mai cunoscut din sfera comunicării (I)

marshall mcluhanMarshall McLuhan este poate cea mai cunoscută personalitate din domeniul comunicării. În legăturã cu el a apărut o legendă a cercetătorului care, în sfârșit, a pătruns procesul controversat al comunicării și a reușit să-l redea în formule simple, adevărate, apropiate de înțelegerea oamenilor. De pildă, Tom Wolfe apreciază că McLuhan este „cel mai important gânditor de la Newton, Darwin, Freud, Einstein și Pavlov“. Iar Norman Mailer sugerează că expresiile „the medium is the message“ și „the global village“ sunt printre „cele mai adânci formulări ale secolului al XX-lea“. Ne aflăm în fața unei probleme foarte delicate. O analiză obiectivă impune o operație de decopertare a straturilor așezate de legendă, de popularitate; în același timp, nu putem să nu recunoaștem forța de sinteză, de percuție a formulelor lansate de McLuhan și să nu ne dăm seama că el a făcut enorm pentru domeniul comunicării, pentru cunoașterea sa, lucru deloc de neglijat mai ales când avem de-a face cu un câmp de cercetare nou.

Impactul creației lui McLuhan se datorează și faptului că multe dintre gândurile sale „sunt împărtășite în limbajul metaforei“. Pe de o parte, metafora stimulează reflecția, forțează diverse interpretări, mai ales că de multe ori avem de-a face cu metafore sugestive, lansate de o personalitate cu o pregătire în domeniul literaturii pe care nimeni nu o pune la îndoială (paginile sale despre Shakespeare, Joyce, Eliot reprezintă o mărturie). Pentru o abordare analitică, un asemenea stil constituie un impediment. William Kuhns avea dreptate să releve că „geniul său pentru formularea condensată se aliază cu stilul divagator, neconsecutiv și adesea încâlcit“.

Canadian prin naștere, dar american dacă avem în vedere unde a cunoscut consacrarea și a petrecut anii maturității profesionale, Marshall McLuhan s-a născut la 21 iulie 1911 în Edmonton, Alberta; urmeazã cursurile de engleză și filozofie ale Universității din Manitoba. În 1937 se convertește la romano-catolicism; după aceea, este angajat la Universitatea din St. Louis, una dintre cele mai bune universități catolice din SUA. Ia doctoratul la Cambridge și, apoi, îl găsim ca șef al departamentului de engleză al colegiului din Windsor, Ontario. În 1946 se mută la Universitatea din Toronto. În 1951 publică prima lucrare The Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man (Mireasa mecanică: folclor al omului industrial), în care examinează impactul publicității asupra societății și culturii (lucrarea se bucură de recenzii favorabile, dar nu se vând decât câteva sute de exemplare). Împreună cu Edmund Carpenter fondează revista Explorations, focalizată pe probleme de limbă și media. Invitat special la reuniunea anuală a Asociației Broadcaster-ilor în Omaha, Nebraska, McLuhan rostește pentru prima dată formula „the medium is the message“ (1958). Un an mai târziu devine director al proiectului mijloacelor de comunicare de pe lângă „National Association of Educational Broadcasters“ și „United States Office of Education“.

Raportul întocmit în aceastã calitate și publicat este considerat drept „prima ediție“ a lucrării Understanding Media: The Extensions of Man. În 1962 apare The Gutenberg Galaxy: The Making of Typografic Man (Galaxia Gutenberg: apariția omului tipografic). Apoi înființează Centrul pentru Cultură și Tehnologie la Universitatea din Toronto. În 1964 republică lucrarea Understanding Media la editura McGraw Hill, această versiune fiind considerată ediția de referință a lucrării. Este momentul care îl catapultează în primele rânduri ale dezbaterii privind influența media. Faima sa crește rapid, fapt dovedit de tirajul lucrării următoare, apărută în colaborare cu Quentin Fiore, The Medium is the Message: An Inventory of Effects (Mijlocul este mesajul: un inventar al efectelor), din care se vând peste 1 milion de exemplare în toată lumea; sau de numirea sa în calitate de consilier pe probleme de comunicare socială la Vatican. De la mijlocul deceniului opt, popularitatea și influența sa scad. Supraexpunerea la media, dar și schimbarea contextului cultural favorizează această tendință. În 1980 se stinge din viață. Postum apare The Global Village, având ca autori pe McLuhan și Bruce Powers.

La dificultățile de prezentare a creației lui McLuhan, de care am amintit, se mai adaugă una. Fiecare dintre noi avem în minte „un McLuhan“, în sensul că, de-a lungul vremii, ne-am făcut o imagine despre autorul Galaxiei Gutenberg. Acum va trebui să dialogăm și cu „acest McLuhan“ pe care îl avem în minte, să îndepărtăm anumite formule-clișeu și să pătrundem mai adânc contribuția sa la studiul comunicării. Considerăm că este potrivit să încercăm, mai întâi, o familiarizare cu viziunea generală despre comunicare a lui Marshall McLuhan. După aceea, vom discuta și sensul formulelor sale atât de cunoscute, care nu pot fi înțelese cum se cuvine decât în contextul operei.


sursa: Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Nicoleta Corbu, Istoria comunicării, București, Editura Comunicare.ro, 2007

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: