Arhive lunare: aprilie 2017

Femeile din viața lui Balzac

laure de bernyLaure de Berny (1777-1836). Louise-Antoinette-Laure Hinner, fiica unui harpist de origine germană și a unei cameriste a reginei Marie-Antoinette, care-i fusese nașă, căsătorită cu contele Gabriel de Berny, cu care a avut nouă copii.

Balzac, mai tânăr cu douăzeci și doi de ani decât Laure de Berny, a cunoscut-o în 1822 la Villeparisis, unde trăia despărțită de soț, și a iubit-o cu pasiune. Până la sfârșitul vieții ei, Laure de Berny, Dilecta, i-a fost iubită, prietenă, sfătuitoare și sprijin material la nevoie. A fost, poate, singura femeie ce l-a iubit cu adevărat.

ijunotl001p1Laure-Adelaide-Constance Permon, ducesă d’Abrantes (1784-1838), văduva generalului Andoche Junot, duce d’Abrantes (1771-1813).

Autoare a unor Memorii, l-a introdus pe Balzac în diferite saloane pariziene la moda (la Sophie Gay, Doamna Recamier, baronul Gerard) și i-a povestit episoade din timpul primului imperiu, dintre care unele se regăsesc în romanul Une tenebreuse affaire (1841). La rândul său, Balzac a ajutat-o în redactarea și publicarea Memoriilor. Începând din anul 1825, Balzac a întreținut cu ducesa d’Abrantes relații sentimentale intermitente, adresându-i-se în scrisori cu apelativul Marie.

Continuă citirea →

22 aprilie – Istoricul zilei

veronicla micle1850: S-a născut Veronica Micle, poetă română, prietena lui Mihai Eminescu (m. 1889)

camil petrescu1894: S-a născut Camil Petrescu, scriitor român („Ultima noapte de dragoste”, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust”) (m. 1957)

mircea eliade1986: A murit Mircea Eliade, scriitor român („Romanul adolescentului miop”, „Maitreyi”) (n. 1907)

21 aprilie – Istoricul zilei

racine1699: A murit Jean Racine, dramaturg francez (“Berenice”, “Ifigenia”, “Fedra”, „Britannicus”) (n. 1639)

charlotte bronte jane eyre1816: S-a născut Charlotte Brontë, scriitoare engleză (“Jane Eyre”) (m. 1855)

mark twain1910: A murit Mark Twain, scriitor american („Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinț și cerșetor”, „Aventurile lui Huckleberry Finn” „Un yankeu la curtea regelui Arthur”) (n. 1835)

anthony quinn1915: S-a născut Anthony Quinn, actor american de origine mexicană (m. 2001)

elisabeta II regina1926: S-a născut Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Este cel mai longeviv monarh din lume, iar în istoria Marii Britanii are cea mai lungă domnie. A urcat pe tron la 6 februarie 1952.

Scrisori de dragoste: Honoré de Balzac către doamna Hanska

hanska(Geneva) duminică, 19 (ianuarie 1834)

Îngerul meu iubit, sunt aproape nebun după tine, nebun în adevăratul înțeles al cuvântului; nu pot să leg două idei fără să vii și să te așezi de-a curmezișul. Nu mă mai pot gândi decât la tine. Împotriva voinței mele, imaginația mă duce către tine, te iau în brațe, te strâng la piept, te sărut, te mângâi și mă simt cuprins de mii de dorințe, unele mai drăgăstoase ca altele.

Cât despre inima mea, vei sălășlui veșnic în ea, cu deplina mea încuviințare, e o încântare pentru mine să te simt acolo, dar, Dumnezeule mare, ce-o să mă fac, mi-ai luat mințile, sunt stăpânit de o monomanie care azi-dimineață chiar m-a speriat. Una, două, mă scol de la masa de lucru zicându-mi: „Gata, mă duc la ea”. Simțul datoriei mă silește deîndată să mă așez la loc.

Duc o luptă înspăimântătoare. Asta nu mai e viață. Niciodată nu am mai fost în așa hal. Ai devorat totul. Mă simt stupid și fericit de îndată ce-mi îngădui să mă gândesc la tine. Plutesc într-o fermecătoare visare și într-o clipă trăiesc cât alții într-o mie de ani.

Continuă citirea →

Scrisori de dragoste: Honoré de Balzac către ducesa d’Abrantes

balzac si ducesa d'abrantesSache, sfârșitul lunii septembrie 1825

Dragă Marie,

Tăcerea dumitale m-a mâhnit, nu știam cărei cauze s-o atribui, plecasem la Tours fără să primesc penultima dumitale scrisoare, și cum oamenii n-au înțeles ce le-am spus, nu mi-au trimis corespondența la Tours; m-am întors acum două zile așa încât am citit amândouă scrisorile deodată.

În momentul de față realmente nu pot să răspund; sunt prada celor mai cumplite suferințe; iar m-a apucat nevralgia, de astă dată cu o violență extraordinară, iar clipele când mă lasă sunt prea scurte ca să mă refac cât de cât. Nu e chip să găsesc aici laudanum ca să-mi calmeze durerile. Dacă nu era întâmplarea asta, aș fi fost de mult plecat. Draga mea, nu-i o boală gravă sau primejdioasă, am pur și simplu dureri înfiorătoare, care vor trece însă fără să-mi fi afectat câtuși de puțin sânătatea. Cred că durerile sunt pricinuite de faptul că-mi iese o măsea mare de tot; după ce mi-o ieși, durerea o să-mi treacă.

Să nu cumva să crezi, draga mea Marie, că nu ești iubită. Cum să fac să-ți insuflu încrederea ce sălășluiește în inima mea. Mai presus de orice te rog să fii convinsă că nicicând n-a existat pe lume ființă să-și dea în vileag cu atâta sinceritate toate simțămintele atunci când stă de vorbă prin scris cu iubita sa. Nu, niciodată nu mă va putea nimeni acuza că scriu scrisori emfatice, artificiale și pline de retorică; dimpotrivă, neglijențele de stil trădează deplina mea sinceritate.

Continuă citirea →

Cucerirea Bizanțului (VI) Ajutor, Europa!

harta europa cadere constantinopolAjutor, Europa!

Asediaţii nu-şi mai fac iluzii. Ei ştiu că sunt opt mii contra o sută cincizeci de mii şi că acum, după ce flancul le-a fost străpuns, nu vor mai putea rezista multă vreme în spatele zidurilor măcinate de proiectile, dacă nu le sosesc în grabă ajutoare. Oare signoria din Veneţia nu promisese solemn să trimită corăbii? Iar papa ar putea el rămâne nepăsător atunci când Hagia Sofia, cea mai mândra biserică a Apusului, e în primejdie să devină o moschee a necredincioşilor? Oare Europa, aflată pradă unor mărunte discordii, dezmembrată de nenumărate ambiţii meschine, tot nu înţelege cât de primejduită este cultura occidentală? S-ar putea însă – aşa se încurajează reciproc asediaţii – ca flota salvatoare să fie de mult gata de pornire şi să ezite să ridice pânzele, doar fiindcă nu cunoaşte situaţia de fapt; ar fi de-ajuns să afle ce mare răspundere îşi asumă prin această întârziere, aducătoare de moarte, ca să se pună în mişcare.

O faptă eroică

Dar cum să se dea de ştire flotei veneţiene? Marea de Marmara e împânzită de vase turceşti. A ieşi cu întreaga flotă în larg ar însemna o pieire sigură şi pe lângă aceasta, dispozitivul de apărare, pentru care fiecare om e de mare preţ, ar pierde sute de soldaţi. Se ia deci hotărârea să se rişte doar o corabie mică, având un echipaj puţin numeros. Doisprezece oameni, nu mai mulţi, sunt gata pentru fapta această eroică – şi dacă istoria ar fi dreaptă, numele lor ar fi tot atât de vestit ca acela al argonauţilor – dar nici unul dintre ele nu a ajuns până la noi.

Continuă citirea →

20 aprilie – Istoricul zilei

napoleon III1808: S-a născut Napoleon al III-lea, împărat al Franței (m. 1873)

Carol_I1839: S-a născut Carol I, primul rege al României (m.1914)

hitler1889: S-a născut Adolf Hitler, dictator al Germaniei (m. 1945)

Scrisori de dragoste: Oscar Wilde către Lordul Alfred Douglas

wilde and bossieScrisă în închisoare de Oscar Wilde, De profundis e o epistolă către Lordul Alfred Douglas, prietenul și iubitul alintat cu numele de Bossie. Legătura lor, condamnată de morala și legile vremii, îl aduseseră pe autor după gratii în 1895, pentru doi ani de muncă silnică. Aceste pagini intense sunt deopotrivă retrospectiva amară a unei povești de dragoste eșuate și o căutare spirituală care începe cu suferința și penitența.

Închisoarea MS, Reading

Dragă Bossie,

După o lungă și neroditoare așteptare, am hotărât să-ți scriu eu atât de dragul tău, cât și de al meu, căci n-aș vrea să cred că am trecut prin doi ani lungi de temniță fără să fi primit niciodată un rând de la tine, ori măar vreo veste, vreun mesaj, altele decât cele care mi-au produs suferință.

Nefasta și profund deplorabila noastră prietenie s-a sfârșit în ruine și oprobiu public pentru mine, deși amintirea vechii noastre afecțiuni îmi este adesea aproape, iar gândul că dezgustul, amărăciunea și disprețul vor lua pentru totdeauna în inima mea locul pe care odinioară îl avea dragostea mă întristează cumplit: vei simți, cred, și tu, în sufletul tău, că a-mi scrie aici, unde zac în singurătatea vieții de închisoare, ar fi mai bine decât să-mi publici scrisorile fără permisiunea mea ori să-mi dedici poezii fără să ți-o cer, chiar dacă lumea nu va ști nimic despre vorbele de durere sau de pasiune, de căință sau de indiferență pe care vei alege să le trimiți ca răspuns ori chemare. […]

Continuă citirea →

Scrisori de dragoste: Honoré de Balzac către Laure de Berny

YooniqImages_102038841(1)La 22 de ani, Balzac s-a îndrăgostit brusc, fără a ști mare lucru despre dragoste. Aleasa este doamna de Berny, de 45 de ani.

Martie 1822

Gândiți-vă, doamnă, că, departe de dumneavoastră, există o ființă al cărei suflet, datorită unui admirabil privilegiu, străbate distanțele, urmează prin aer un drum ideal, și aleargă, beat de fericire, să vă stea fără încetare în preajmă; căreia îi face plăcere să asiste la viața dumneavoastră, la sentimentele dumneavoastră; care ba vă compătimește, ba vă dorește, dar care vă iubește cu acea căldură a sentimentelor și acea prospețime a dragostei pe care n-o cunoaște decât tinerețea; o ființă pentru care sunteți mai mult decât o prietenă, mai mult decât o soră, aproape o mamă, și chiar mai mult decât toate acestea; sunteți pentru mine un fel de divinitate vizibilă căreia îi raportez toate acțiunile.

Continuă citirea →

19 aprilie – Istoricul zilei

byron1824: A murit Byron, poet englez (n. 1788)

anghel saligny1854: S-a născut Anghel Saligny, inginer român (m. 1925)

darwin1882: A murit Charles Darwin, naturalist englez (n. 1809)

sven hassel1917: S-a născut Sven Hassel, scriitor danez

Cucerirea Bizanțului (V) O flotă trece muntele

mehmed IISperanţe amăgitoare

Bucuria nestăvilită a asediaţiilor n-a durat decât o noapte. Totdeauna noaptea stânjeneşte fantezia simţurilor şi dulcea otravă a viselor trezeşte speranţe amăgitoare. Timp de o noapte, asediaţii se cred puşi la adăpost; salvaţi. Căci, aşa cum aceste corăbii au adus soldaţi şi alimente, ei speră că, săptămână de săptămână, vor sosi altele. Acesta e visul lor. Europa nu i-a uitat! În nerăbdarea lor, ei văd inamicul descurajat şi învins, asediul ridicat.

Un plan îndrăzneț

Şi Mahomed este un visător, dar de o altă speţă, mult mai rară; el face parte dintre aceia care ştiu să prefacă visele în realitate. În timp ce corăbiile se cred în siguranţă în portul Cornului de Aur, născoceşte un plan de-o îndrăzneală atât de fantastică încât ar merita pe deplin să figureze în istoria războaielor, alături de cele mai curajoase fapte ale lui Hanibal şi Napoleon. Bizanţul îi apare ca un fruct de aur, pe care însă nu-l poate apuca; obstacolul principal în calea atacului său este Cornul de Aur, acest braţ de mare care pătrunde adânc în uscat, acest golf în formă de apedince care apără din flanc Constantinopolul. Să răzbată în această radă este practic imposibil, căci oraşul genovez Galata, a cărui neutralitate Mahomed trebuie să o respecte, stă de strajă la intrare, iar de acolo porneşte lanţul care barează portul. Flota sa nu poate pătrunde de aceea în golf printr-o lovitură frontală; vasele creştine ar putea fi atacate doar din bazinul interior, aflat dincolo de teritoriul genovez. Dar cum să aduci flota în acest ochi de apă interior? Desigur, s-ar putea construi o flotă anume; dar ar dura luni şi luni de zile şi Mahomed nu are răbdare să aştepte atât de mult.

Continuă citirea →

Scrisori de dragoste: F. M. Dostoievski către A. G. Dostoievskaia

 

dostoievski si anna grigorievnaHombourg 24 mai 1867

Ania, draga mea, prietena mea, soția mea, iartă-mă, nu-mi spune că sunt o canalie! Am făcut o crimă, am pierdut tot ce mi-ai trimis, tot, tot, până la ultimul creițar; ieri am primit banii, tot ieri i-am și pierdut! Ania, cum am să te privesc în ochi de-acum încolo, ce-ai să spui acum despre mine! Un singur lucru, unul singur mă îngrozește: ce vei spune, ce vei gândi despre mine? Numai judecata ta mă înfricoșează! Vei putea oare să mă mai respecți? Căci ce valoare are dragostea lipsită de respect! Aceste împrejurări fac să se clatine însăși căsnicia noastră.

O, prietenă dragă, nu mă osândi definitiv! Jocul îmi este nesuferit: nu numai astăzi, dar și ieri, și alaltăieri l-am tot blestemat; primind ieri banii și schimbând polița, am plecat la cazinou cu gândul să recâștig măcar ceva, să refac măcar un pic situația noastră financiară. Credeam atât de mult într-un câștig cât de modest! La început am pierdut puțin, dar, începând să pierd, am vrut să recâștig ceea ce pierdusem; pierzând din nou, am [început] continuat să joc, de astă dată, vrând-nevrănd, să recâștig măcar suma trebuincioasă plecării mele de aici, și – am pierdut totul.

Continuă citirea →

18 aprilie – Istoricul zilei

cristian-mandeal1946: S-a născut Cristian Mandeal, dirijor român
albert einstein1955: A murit Albert Einstein, fizician german (n. 1879)

Cucerirea Bizanțului (IV) Încă o speranţă

constantinopol batalieSpaima

Lent, tenace, irezistibil, rup şi pulverizează tunurile mamut, cu muşcături năprasnice, zidurile Bizanţului. Doar şase sau şapte lovituri pe zi poate trage la început fiecare; dar Mahomed aduce zi de zi altele noi. Cu fiece proiectil se deschide o nouă spărtură în zidăria de piatră, care se prăbuşeşte în nori de praf şi moloz. Asediaţii trebuie să cârpească, peste noapte, aceste găuri cu palisade de lemn şi baloturi de pânză mereu mai puţin trainice. Vechile ziduri, odinioară invulnerabile, şi-au pierdut faima, iar cei opt mii de apărători din spatele lor se gândesc cu spaimă la ora fatală când cei o sută cincizeci de mii de oameni ai lui Mahomed vor ataca năvalnic fortificaţiile ciuruite.

Este timpul ca Europa, lumea creştină să-şi aducă aminte de făgăduielile ei. În biserici o mulţime de femei, însoţite de copiii lor, rămân îngenuncheate zile întregi în faţa sfintelor moaşte; iar din vârful turnurilor de apărare, santinelele cată în zare, zi şi noapte, aşteptând să sosească în sfârşit în Marea de Marmara – împânzită de vase turceşti – mult aşteptata flotă de sprijin a papei şi a Veneţiei.

Speranța

În sfârşit, la 20 aprilie, la trei dimineaţa, apare un semnal luminos. În depărtare se zăresc pânze. Nu este, desigur, puternica escadră visată; totuşi, trei vase mari genoveze înaintează împinse încet de vânt, însoţite de unul mai mic, bizantin, încărcat cu grâu, pe care celelalte l-au luat în mijlocul lor, spre a-l proteja. Întreg Constantinopolul se adună imediat pe zidurile din faţa mării, ca să-i salute cu bucurie pe salvatori. Dar Mahomed se aruncă pe cal şi galopând ca un nebun de la cortul său de purpură până în port, unde se află ancorată flota turcească, porunceşte să fie împiedicată cu orice preţ intrarea vaselor în portul Bizanţ, în Cornul de Aur.

Continuă citirea →

Cel mai celebru pumn din istoria Americii Latine

marquez dupa pumnul primit de la llosaPe 12 februarie 1976 Gabriel Garcia Marquez a apărut la premiera versiunii cinematografice a Supravieţuitorilor din Anzi, în Ciudad de Mexisco. Când a sosit la cinema, l-a văzut pe Mario Vargas Llosa, aflat în oraş pentru eveniment – ca autor al scenariului – stând în foaier. Gabo şi-a desfăcut larg braţele, exclamând: „Frate!”. Fără nicio vorbă, Mario, un talentat boxer amator, l-a pus la pământ cu un singur croşeu puternic direct în figură. În timp ce Marquez, care se lovise la cap în cădere, era lugit, semiconştient, la pământ, Llosa i-ar fi strigat: ”Asta-i pentru ce i-ai zis Patriciei!” sau, conform altor surse: „Asta-i pentru ce i-ai făcut Patriciei!” Acesta avea să devină cel mai celebru pumn din istoria Americii Latine, subiect al unor aprige speculaţii chiar şi în ziua de azi. Au existat numeroşi martori oculari şi tot atâtea versiuni ale celor întâmplate şi ale motivelor care duseseră la acest deznodământ.

Continuă citirea →