Viața lui Friedrich Nietzsche (III) Elev și student

Nietzsche-Young ManLiceul Pforta, situat nu departe Naumburg, pe râul Saale, era o şcoală cu tradiţie de cel mai mit nivel. În afara unei educaţii clasice, strădaniile pedagogice le celor aproximativ 200 de elevi se îndreptau spre formare caracterului: hărnicia, disciplina şi o adevărată viaţă spartană erau considerate principalele virtuţi ale instituţiei. Metodele erau severe, dar nicidecum şicanatoare, profesorii întru totul înţelegători, printre aceştia şi multe personalităţi de marcă.

Cu toate acestea, Nietzsche a avut dificultăţi de acomodare, aşa cum s-a întâmplat în cursul nefericitului intermezzo de la şcoala medie comunală, dificultăţi datorate dorului de casă, pe care îl simt majoritatea copiilor la intrarea într-un internat. Învăţa cu sârguinţă, dar la început nu a legat noi prietenii. Libertatea de mişcare spirituală, pe care nu o avusese la început în regimul strict de la Pforta, încerca să o redobândească acasă în timpul vacanţelor: acolo a înfiinţat un mic cerc literar şi artistic, «Germania», din care făceau parte, în afară de el, vechii prieteni Krug şi Pinder. Statutul societăţii prevedea ca fiecare membru să prezinte lunar o lucrare care urma să fie criticată reciproc. Important este faptul că prietenii puteau, cu puţinele mijloace ale societăţii, să-şi permită un abonament la «Revista pentru muzică», iar acest lucru a influenţat gustul pentru muzică al lui Nietzsche: astfel a cunoscut el, care aprecia doar muzica clasică, arta lui Richard Wagner. Şi, în sfârşit, din ultimii bani ai societăţii, au cumpărat o partitură de pian pentru «Tristan şi Isolda».

Nietzsche şi-a găsit un nou prieten care de-a lungul multor ani va deveni însoţitorul său în drumeţiile spirituale: era Paul Deussen, alături de care în anul 1861, de Paşti, Nietzsche urma să fie confirmat.

În curând însă Nietzsche părea să aibă îndoieli în ce priveşte religia creştină; strălucita educaţie logică şi filologică dobândită la Pforta au dus la o distanţare critică de credinţa strămoşilor. Această schimbare nu a intervenit ca o ruptură bruscă şi nu îşi are rădăcinile în vreo întâmplare semnificativă venită din interior sau din exterior; nu cunoaştem nici vreo suferinţă spirituală sau vreo criză catastrofală care să fi determinat năruirea credinţei. Îndoielile în ce priveşte creştinismul şi respingerea totală a acestuia au apărut treptat şi au survenit, la început, ca o urmare neintenţionată a educaţiei lui Nietzsche. De aceea, pe bună dreptate, el a calificat mai târziu această schimbare ca fiind procesul unei eliberări liniştite şi lipsite de dureri. Pierderii credinţei, poate unul din cele mai importante evenimente din viaţa lui Nietzsche, nu-i corespunde nici o împrejurare cu adevărat importantă.

În octombrie 1864 Nietzsche s-a înscris, alături de Deussen şi de alţi câţiva elevi din anul său de la Pforta, ca student la Universitatea din Bonn. Cele două semestre la Bonn nu au fost pentru Nietzsche foarte rodnice. Mai întâi au însemnat, mai mult în sens exterior, întâlnirea cu mediul universitar (Alma mater), de a cărui vrajă va fi cuprins pentru mulţi ani. Pentru alegerea oraşului Bonn ca prim loc de studiu au existat diverse motive. În primul rând faptul că Universitatea avea atunci faimă internaţională în domeniul filologiei clasice. Friedrich Wilhelm Ritschl şi Otto Jahn conduceau seminarul de filologie căruia îi datorează educaţia lor o serie de învăţaţi de marcă. După disciplina severă de la Pforta, Nietzsche se vedea deodată transpus în cea mai cuprinzătoare şi mai frumoasă libertate, el hotăra singur modul de a studia. în afară de filologie clasică a audiat cursuri de istoria artei şi a bisericii, teologie şi politică.

Nietzsche era conştient de dificultatea pe care o întâmpina în a avea contacte cu alţii şi intenţiona să cunoască şi să înţeleagă oameni şi locuri pe care le ştia doar din auzite şi din cărţi. Astfel se explică intrarea sa în frăţia «Franconia». S-a simţit foarte curând mai mult dezgustat decât atras de preocupările superficiale ale frăţiei, chiar dacă unele serbări, petreceri dansante şi cunoştinţe feminine i-au fost la început pe plac. Şi-a încercat puterile, de asemenea, la scrimă şi duel. Dar nu este de mirare că până la sfârşitul anului şi-a anunţat ieşirea din «Franconia» printr-o scrisoare foarte politicoasă. Tot la fel de puţin ca şi în timpul perioadei şcolare îi făceau plăcere distracţiile oamenilor obişnuiţi. Mai târziu, ca tânăr docent în Basel, avea să treacă din nou prin această experienţă. Relatarea sa despre participarea la marea serbare muzicală din Koln timp de câteva zile arată că nu agrea compania gălăgioasă şi forfota din jurul său, cu toate că participa la evenimente cu o încântare greu de imitat; bând şi cântând.

Nici cu studiul nu mergea prea bine. Cursurile de teologie iporeau mai degrabă îndoiala în privinţa creştinismului. Ca elev, Nietzsche a citit deja, spre oroarea familiei sale, «Viaţa lui Isus» de Straus. Acest imbold a continuat să-l influenţeze: Nietzsche s-a îndreptat către critica izvoarelor Noului Testament. Studiile de filologie clasică însă erau umbrite de neînţelegerile între profesorii săi Ritschl şi Jahn care au luat proporţii scandaloase în cadrul Universităţii. Si astfel, hotărârea lui Nietzsche de a părăsi Bonnul şi de a studia, începând cu semestrul al treilea, în Leipzig era luată. Faptul că Ritschl a fost chemat la Leipzig se poate să fi uşurat şi mai mult despărţirea de Bonn, oraşul care i-a inclus atâta nefericire. Dacă încercarea lui Nietzsche de a trăi pe malul Rinului ca un student «normal», fără griji, a eşuat, în Leipzig şi-a regăsit, solitar şi cu o mai mare concentrare asupra studiilor, felul său propriu de viaţă. Mai curând închis în sine şi fără trufie se va califica prin realizări remarcabile ca filolog, sub îndrumarea profesorului său Ritschl.


sursa: Ivo Frenzel, Friedrich Nietzsche, traducere din limba germană de Carmen Oniti, Editura Teora, 1997

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: