Povestea coroanelor regale ale României

coroana regalaPovestește profesorul Adrian Cioroianu: „Povestea coroanelor de pe fruntea regilor şi reginelor României începe nu în palatele de la Bucureşti sau de la Sinaia, ci îşi are originea în vara anului 1877, pe unul dintre fronturile Războiului de Independenţă. Vă propun să intrăm împreună în culisele acestei istorii cu aur, pietre preţioase şi, mai ales, oţel.

În dimineaţa zilei de 30 august 1877, în cea de-a treia bătălie din faţa Plevnei, un detaşament de dorobanţi români a capturat de la inamic mai mult material de război – printre care şi un tun turcesc cu calibru de 90 de milimetri, ce fusese fabricat într-o uzină de armament din Berlin. Acest tun a fost adus în Capitala României drept captură de război şi nimeni nu bănuia atunci ce rol simbolic va juca el în istoria ţării. Peste patru ani, în primăvara anului 1881, România deja independentă a devenit regat, iar domnitorul Carol I a devenit primul rege din istoria noastră modernă. Şi atunci reintra în scenă fostul tun otoman capturat în vara lui 1877.

Viitoarea coroană a regelui ar fi putut fi fabricată din aur – acesta fiind materialul preferat de toate casele regale ale lumii; de altfel, România avea suficiente rezerve de aur, care ar fi putut fi folosite inclusiv în acest scop. Dar, la dorinţa Regelui Carol I, din vârful țevii acelui tun ce amintea de asediul Plevnei au fost secţionate trei bucăţi – dintre care una avea să ajungă coroana regală a României. Aceste bucăţi de oţel au fost prelucrate de meseriaşii Arsenalului Armatei din Bucureşti – astfel încât a rezultat o coroană maiestuoasă dar sobră, cu o bază reprezentată de un cerc frontal din oţel de la care pleacă opt fleuroane împodobite cu pietre preţioase. Simbolistica acestei piese era foarte clară – ea dorea să transmită generaţiilor viitoare că independenţa statului a fost câştigată prin luptă şi că libertatea este mai valoroasă decât aurul.

Coroana de otel a Regelui Carol I şi relativ modesta coroană de aur a Reginei Elisabeta au fost sfintite în Catedrala Patriarhală a României şi au fost puse pe capetele Regelui şi Reginei pe 10 mai 1881, într-o şedinţă specială desfăşurată în Sala Tronului din Palatul Regal.

Coroana de oţel a Regelui Carol I va mai intersecta un alt moment important al istoriei noastre. Pe 15 octombrie 1922, în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari. Regele Ferdinand a primit aceeaşi coroană de oţel a unchiului său. În schimb, Regina Maria a primit o coroană nouă, cu un model bizantin, cizelată din aur şi pietre preţioase la o casă de bijuterii din Paris după desenele pictorului român Costin Petrescu – cel căruia-i datorăm şi marea frescă circulară de pe friza Ateneului Român.

Ambele coroane regale – precum şi alte piese inestimabile pentru istoria noastră – se află azi depuse, cu totul accesibile publicului, în Sala Tezaurului a Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti.

Coroana de oţel a Regelui Carol I a rămas până în 1947 pe stema ţării. Cele două coroane sunt astăzi vestigii ale unui trecut pentru care unii români au nostalgie, alţii curiozitate, alţii doar indiferenţă.

Coroana regelui are 1115 grame, iar coroana reginei are 1854 de grame. Valoarea lor este însă nepreţuită. Pentru că leagă prezentul ţării de atât de multe momente din istoria ultimilor 150 de ani, se poate spune că valoarea simbolică a acestor piese este cu mult mai mare decât valoarea intrinsecă a materialelor folosite în fabricare.

Morala poveştii noastre este că în istoria românilor, oţelul a fost uneori cu mult mai necesar – şi mai important – decât aurul. Coroana Regelui Carol I o dovedeşte peste veac.”


sursa: Adrian Cioroianu, Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2013

Anunțuri

Un răspuns

  1. Multumin domnu Horia!!! Despre coroanele tiganilor nu aveti detalii? Ca trae se impauneaza cu ele ,imparat rege etc!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: