Constituțiile totalitare în istoria României

constitutia romanieiElaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituțiile totalitare din istoria României, având în vedere:

– precizarea anilor adoptării a două dintre constituțiile totalitare ale României și prezentarea unui fapt istoric care a determinat elaborarea uneia dintre acestea

– menționarea a două principii prevăzute în una/ambele constituții

– menționarea a două asemănări dintre cele două constituții

– menționarea unei deosebiri între cele două constituții

– formularea unui punct de vedere referitor la rolul sistemului constituțional  în România și susținerea acestuia printr-un argument istoric

 Constituțiile totalitare în istoria României

 Necesitatea adoptării unei constituții ca fundament al organizării instituțional-politice s-a resimțit în societatea românească încă de la începuturile modernității, fapt confirmat de apariția, la începutul sec. XIX, a mai multor proiecte constituționale și a unor documente cu caracter constituțional (Constituția cărvunarilor, Regulamentele Organice, Convenția de la Paris, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris etc.)

În sec. XX România a cunoscut adoptarea a nu mai puțin de șase constituții (1923, 1938, 1948, 1952, 1965 și 1991). Acest lucru s-a datorat numeroaselor transformări politice și sociale prin care a trecut România în decursul acestui secol, de la formarea statului național unitar, în 1918, la dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938-1940), dictatura comunistă și, respectiv, revenirea la democrație.

În 1945, sub influența U.R.S.S.-ului, în România începe să se impună regimul comunist. Falsificarea alegerilor din 1946 a oferit “legitimitate” comuniștilor, permițându-le să elimine opoziția reprezentată de partidele politice (P.N.L. și P.N.Ț.) și de rege. Astfel, după abdicarea, la 30 decembrie 1947, a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române, statul roman intră într-una din cele mai negre perioade ale istoriei sale, aflată sub stigmatul comunismului.

Regimul totalitar comunist și-a legitimat obținerea puterii prin Constituția din 1948 (inspirată de Constituția sovietică din 1936). Prin această nouă constituție (care o înlocuia pe cea din 1923, repusă în vigoare de regele Mihai, în 1944), se introducea, ca formă de guvernare, republica, se prevedeau în continuare drepturile și libertățile cetățenești, precum și principiile democratice (suveranitatea poporului), dar care, în practică, au fost grav încălcate.

Prevederile Constituției din 1948 au fost reluate ulterior de Constituția din 1952 și de cea din 1965 (celelalte constituții comuniste). Astfel, în ceea ce privește executivul și legislativul, acestea erau exercitate de Marea Adunare Națională, un parlament unicameral, considerat organul suprem al puterii. De asemenea, puterea executivă aparținea – în toate cele trei constituții – și Consiliului de Miniștri (guvernul), ce avea în frunte un președinte.

Spre deosebire de Constituția din 1948, cea din 1965 modifica titulatura statului roman, care devine republică socialistă, în loc de republică populară.

Sistemul constituțional din România a avut rolul de a legitima regimul politic. Un argument în acest sens îl reprezintă Constituția din 1965, modificată în 1974. Pentru că își dorea instaurarea unui regim personal, Nicolae Ceaușescu modifică Actul constituțional din 1965, în 1974, prin introducerea titulaturii de “președinte” al statului. Astfel, el se situa deasupra partidului (P.C.R.) și anunța instaurarea dictaturii. În consecință, procedurile aparent democratice referitoare la respectarea drepturilor cetățenești au fost eludate în favoarea regimului personal al lui Nicolae Ceaușescu.

În concluzie, importanța adoptării Constituțiilor în România este dată de însăși valoarea unor asemenea documente oficiale, socotite “legi fundamentale” ale oricărui stat. Constituția instituie principiile de guvernare ale unui stat, fiind el chiar și totalitarist.


 

sursa: Ramona Popovici, Camil-Gabriel Ionescu, Istorie: Bacalaureat: teste, București, Booklet, 2015

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: