Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. Sinteză pentru bacalaureat

stalin hitlerÎnfruntarea dintre democrație și totalitarism este una din caracteristicile secolului al XX-lea.

 Trăsăturile regimului democratic

  • Separarea puterilor în stat
  • Respectarea drepturilor și a libertăților cetățenești
  • Egalitatea în fața legii
  • Suveranitatea poporului
  • Pluralism politic
  • Economie de piață
  • Promovează statul de drept (în care nimeni nu e mai presus de lege)

Trăsăturile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism):

  • Conducătorul unic
  • Monopartitism
  • Ideologia unică
  • Partid unic
  • Nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Promovarea cultului personalității
  • Aplicarea cenzurii
  • Demagogie și propaganda
  • Interesele individului sunt subordonate intereselor statului
  • Regimul este menținut prin teroare și violență cu ajutorul poliției politice
  • Statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viața privată a cetățenilor săi)
  • Oponenții regimului sunt exterminați sau trimiși în închisori (epurare politică)

Regimurile totalitare au cunoscut și trăsături distincte.

Comunismul promova:

  • Colectivizarea și industrializarea
  • Naționalizarea bunurilor
  • Ateismul
  • Desființarea proprietății private și înlăturarea burgheziei
  • Dictatura proletariatului

Nazismul promova:

  • Rasismul
  • Antisemitismul
  • Ideea creării unui “spațiu vital” în care să trăiască “rasa ariană”; “spațiul vital” trebuia epurat de “rasele inferioare” (evreii, țiganii, slavii) și putea fi realizat prin expansiune teritorială

Cauzele apariției regimurilor totalitare

  • Frustrările provocate de tratatele de pace încheiate în urma Primului Război Mondial
  • Instabilitatea economică din diferite țări europene, care a culminat cu marea criză economică din anii 1929-1933
  • Crizele sociale

Regimurile totalitare au apărut în perioada interbelică:

Cele de extremă dreaptă

  • În Italia (condusă de Benito Mussolini), în anul 1922
  • În Germania (condusă de Adolf Hitler), în anul 1933
  • În Ungaria (condusă de amiralul Horthy), în anul 1919
  • În Spania (condusă de generalul Franco), în anul 1939
  • În Portugalia (condusă de Salazar), în anul 1932

Cel de extremă stângă

  • În U.R.S.S. (condusă de Lenin, ulterior de Stalin), în anul 1917, când bolșevicii au preluat puterea

Regimurile totalitare și războiul

Regimurile de extremă dreaptă au fost învinse în al Doilea Război Mondial.

Comunismul a supraviețuit și după terminarea marii conflagrații, fiind instaurat și în alte țări în mod forțat, de cele mai multe ori cu ajutorul Armatei Roșii (instrumentul militar al U.R.S.S.).

  • În Europa (Ungaria, România, Germania de Est, Cehoslovacia etc.)
  • În Asia (China, Coreea de Nord)
  • În America Latină (Cuba)

Democrația în perioada interbelică

  • În perioada interbelică, majoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice și au făcut eforturi pentru menținerea unui climat de pace.
  • Țările europene democratice au cunoscut, ca formă de organizare statală:

          – republica (Franța, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia)

          – monarhia constituțională (România, Marea Britanie, Belgia)

Construcția democrației și ideologia totalitară în România

Regimuri politice  Pe parcursul sec. XX, România cunoaște atât regimuri democratice, cât și dictatoriale (autoritare și totalitare):

  • 1919-1938 – regim democratic
  • 1938-1940 – regim autoritar
  • 1940-1944 – regim dictatorial
  • 1944-1947 – regim pseudo-democratic
  • 1947-1989 – regim totalitar comunist
  • 1990 – revenirea la regimul democratic

Construcția democrației

 La construcția democrației românești au contribuit:

  • Monarhia
  • Partidele politice tradiționale (Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc)
  • Oamenii politici de vază

Construcția democrației:

  • A început în timpul lui Carol I (1866-1914)
  • A continuat în timpul regelui Ferdinand (1914-1927)
  • Carol I și Ferdinand au contribuit la modernizarea și consolidarea statului român
  • Principiile democratice au fost prevăzute în Constituția din 1923

Limite ale democrației

Până la izbucnirea Primului Război Mondial, democrația românească a fost limitată de:

  • Lipsa votului universal (cel exercitat fiind, pe atunci, votul cenzitar), acordat în 1918
  • Nerezolvarea problemei agrare (prin împroprietărirea țăranilor), realizată în 1918-1921

Ideologia totalitară  

A fost prezentă în România interbelică prin:

  • Extrema stângă – reprezentată de Partidul Comunist

                                                                – creat în 1921

                                                                – scos în afara legii în 1924

  • Extrema dreaptă – reprezentată de – Liga Apărării Național Creștine (LANC)

                                                                        – apărută în 1923

                                                                        – condusă de A.C. Cuza

                                                                – Legiunea Arhanghelului Mihail

                                                                        – înființată în 1927

  • condusă de Corneliu Zelea Codreanu

 Partidul Comunist Român

  • Aflat sub influența U.R.S.S.
  • Urmărea dezmembrarea teritoriului României și transformarea acesteia într-o republică socialistă
  • A fost scos în afara legii în 1924
  • A revenit pe scena politică la 23 august 1944 și a preluat treptat puterea

 Regimul totalitar comunist

  • A fost instaurat în 1947 cu ajutorul U.R.S.S.
  • 30 decembrie 1947 – a fost înlăturată monarhia și proclamată republica populară condusă de:

                                                       – Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965)

                                                       – Nicolae Ceaușescu (1965-1989)

  • Regimul comunist a fost înlăturat prin revoluția din decembrie 1989 (revenirea la democrație)

 Mișcarea legionară

  • A fost condusă de Corneliu Zelea Codreanu (“Căpitanul”) și, ulterior, de Horia Sima
  • A practicat violența față de evrei, adversari politici și autorități, mergând până la asasinatul politic (printre victimele legionarilor se numără I.G. Duca – prim-ministru în 1933, istoricul Nicolae Iorga)
  • În septembrie 1940 – ianuarie 1941 a condus statul român împreună cu generalul Ion Antonescu
  • În ianuarie 1941 Antonescu i-a înlăturat pe legionari de la putere

sursa: Ramona Popovici, Camil-Gabriel Ionescu, Istorie: Bacalaureat: teste, București, Booklet, 2015

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: