Enigma dolmenelor (I)

dolmenDolmene erau numite vechile monumente megalitice (în limba greacă: mega – uriaș; litos – piatră), asemănătoare unor lăzi din piatră. Cu toate că au o vechime de mii de ani, cercetătorii nu au elucidat nici până în prezent o mulțime de lucruri legate de ele – începând cu locul de unde au fost dobândite pietrele și modul de transportare a lor și încheind cu motivele dispariției culturii care a lăsat mii de dolmene în multe părți ale lumii. Astfel, dolmene pot fi întâlnite în Anglia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Africa și chiar în India și Coreea; multe dolmene s-au păstrat perfect în Rusia și în Caucazul de nord. Originea lor este pretutindeni înconjurată de taine și legende.

Denumirea de dolmen a dat-o acestor edificii megalitice arheologul francez Vaudin, care le-a atribuit celților; în dialectul celt, dol înseamnă masă, men – piatră. Dolmenele au vechimi diferite: cele din India datează din anul 8000 î.Hr., iar cele din Caucaz – de prin 1400 î.Hr.

Un dolmen simplu era alcătuit din trei pietre: două așezate vertical, iar a treia, culcată pe cele două, ca un acoperiș. În forma sa finală, dolmenul pare o ladă din piatră alcătuită și cinci-șase lespezi: piatra de acoperiș se sprijină pe patru pereți, a șasea lespede servind drept podea. De cele mai multe ori, dolmenele sunt construite pe sol, dar se întâlnesc și dolmene care se continuă în subteran. Materialul de construcție variază în funcție de zonă, acesta fiind, de obicei, gresia, granitul sau calcarul. În aceeași regiune se pot întâlni tipuri diferite de astfel de construcții, însă în toată lumea predomină dolmenele din lespezi de piatră (o lespede alcătuiește un perete sau temelia). În Crimeea sau India pot fi întâlnite adesea dolmene alcătuite din mai multe părți componente, fiecare perete (sau acoperiș) fiind compus din blocuri mici, astfel obținându-se construcții rotunde sau în formă de potcoavă.

În urma săpăturilor arheologice, sub multe dintre dolmene au fost descoperite oseminte omenești, de aceea unii cercetători consideră că dolmenele aveau rol de cavouri. Ei presupun că dolmenele puteau servi drept simbol reprezentativ al puterii unui popor, cum ar fi, de exemplu, templele la greci sau piramidele la egipteni.

Uneori constructorii au folosit blocuri care doar imită intrarea, pe când adevărata intrare se află în altă parte. Probabil, așa încercau ei să protejeze mormintele de profanatori. Acceptând această teorie, pare clar de ce ele sunt orientate astfel încât amplasarea pereților să corespundă punctelor cardinale; este modul în care oamenii din vechime își săvârșeau ritualurile religioase și cele legate de cultul morților.

De obicei, intrările sunt făcute în partea însorită – sudică sau estică. Uneori, pe acoperișurile dolmenelor sunt dăltuite în piatră cercuri cu borduri mici la margini, care permit Soarelui să formeze anumite umbre, fapt care conduce la presupunerea că dolmenele ar fi fost temple sau lăcașuri de cult. Unii savanți consideră că dolmenele erau folosite de către preoți pentru observări astronomice asupra soarelui și a altor astre, pentru a alcătui calendare.

În dolmene au fost găsite rămășițe omenești și articole de uz casnic – vârfuri de săgeți, mărgele de chihlimbar, topoare de cremene, cioburi din vase de ceramică, dar s-a constatat că aceste obiecte aparțin unor epoci istorice diferite, din Neolitic până în Evul Mediu, deci nu putem să fim siguri că ar exista vreo legătură între destinația dolmenelor și obiectele găsite la temeliile lor. Multitudinea de cioburi, descoperite la baza unui dolmen, denotă că numărul vaselor îngropate acolo a ajuns și până la 600 și, deoarece, conform tradiției religioase, fiecărui decedat i se cuveneau 2-3 vase, rezultă că în fiecare dolmen au fost înmormântați destul de mulți oameni. Se presupune că înmormântările în misterioasele construcții au început să se facă mult mai târziu, când adevărata destinație a lor fusese uitată.


sursa: A. Avakimov, T. Artemov, I. Gaidetdinov, Enciclopedia enigmelor istoriei, trad.: Elena Vizir, Editura Roossa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: