Aventurile politico-istorice ale Academiei Române

Logo_of_the_Romanian_AcademyÎntotdeauna, istoria unui popor se reflectă ca într-o oglindă în evoluţia instituţiilor sale fundamentale. Pentru viaţa românilor, o astfel de instituţie-oglindă a fost Academia Română. Vă propun, în rândurile ce vin, să urmărim aventurile politico-istorice ale celui mai înalt for de cultură national.

Data de naştere a actualei Academii Române este ziua de 1 aprilie 1866 – atunci lua naştere la Bucureşti Societatea literară română, al cărei scop prim era stabilirea ortografiei, dicţionarului şi gramaticii limbii române. În anul următor, pe 24 august 1867, Societatea literară îşi schimba numele în Societatea Academică Română, iar primul ei preşedinte era Ion Heliade Rădulescu – acesta este de altfel motivul pentru care statuia lui Heliade Rădulescu se află azi în Piata Universitătii din Bucureşti. Prima donaţie de carte, care a pus bazele actualei Biblioteci a Academiei, s-a făcut tot atunci, în 1867 – este  vorba despre biblioteca de 6 000 de volume şi 400 de manuscrise a unui căpitan din Buzău, pe nume Constantin Cornescu-Oltelniceanu.

După câştigarea independenţei de stat a ţării, un decret regal din 29 martie 1879 schimba pentru totdeauna denumirea instituţiei în Academia Română – al cărei scop declarat era promovarea „culturii limbii şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi a frumoaselor arte”.

Actualul sediu al Academiei Române, de pe Calea Victoriei nr. 135 din Bucureşti, a fost cumpărat de la familia Cesianu în martie 1890. În anii următori, spaţiul s-a lărgit prin cumpărarea altor proprietăţi învecinate – astfel încât inaugurarea clădirii principale a Academiei s-a produs în martie 1898.

După Primul Război Mondial, în entuziasmul de început al României Mari, Academia Română s-a extins înfiinţând filiale şi în afara ţării – aşa au luat naştere Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris (în 1922 – condusă iniţial de istoricul Nicolae Iorga) şi mai apoi Accademia di Romania de la Roma, inaugurată în 1933 într-o monumentală clădire proiectată de arhitectul Petre Antonescu.

Ca întreg poporul român, Academia naţională avea să suporte din plin şocul stalinizării ţării de după al Doilea Război Mondial. Pe 9 iunie 1948, instituţia intra sub controlul regimului comunist şi îşi schimba numele în Academia Republicii Populare Române – iar ulterior, din august 1965, Academia Republicii Socialiste România. Ea nu mai era un for independent, ci depindea direct de guvernul României comunizate. Controlul politic se extindea, evident, şi asupra alegerii membrilor Academiei. Cei care nu erau în graţiile partidului au fost epuraţi, iar în locul lor au fost promovaţi alţii, care promiteau fidelitate cauzei comuniste. În schimbul acestei supuneri, regimul a dezvoltat oarecum Academia Română: noi filiale s-au deschis la Iaşi şi la Cluj, iar Editura Academiei, înfiinţată în 1948, a devenit una dintre cele mai prestigioase din ţară – chiar dacă producţiile ei trebuiau să respecte linia ideologică a partidului unic.

Eliberarea Academiei a survenit odată cu eliberarea tuturor românilor. O şedinţă specială din 26 decembrie 1989 i-a exclus din rândul membrilor săi pe doi dintre intruşii politici ai ultimelor decenii – numele lor era Nicolae şi Elena Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu devenise academician pentru lucrările lui în economie, iar soţia sa pentru studiile sale în domeniul chimiei – chiar dacă este cert că nu ei îşi scriseseră lucrările ştiinţifice respective.

Morala acestei poveşti este aceea că Academia este un barometru foarte fidel al stării de sănătate a unei ţări. Atât bunăstarea, cât şi crizele României s-au oglindit mereu în activitatea Academiei. Şi, ca şi istoria României, istoria Academiei Române merge mai departe.


sursa: Adrian Cioroianu, Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2013

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: