Viața și opera lui Charles Dickens (I) Începuturile

charles dickens1812 Vineri, 7 februarie, „la miezul nopţii”, se naşte în orăşelul Portsea (cartierul Landport, la nr. 387 de pe fosta stradă Mile End Terrace, azi Commercial Road), din apropiere de Portsmouth, Charles John Huffam Dickens, fiul lui John Dickens, funcţionar la Intendenţa Marinei Regale din Portsmouth, şi ai soţiei acestuia, Elizabeth (născută Barrow), fiica unui ofiţer de marină, căsătoriţi la 13 iunie 1809. John Dickens (născut în 1785) era fiul lui William Dickens (mort în 1785), intendent la Crew Hali (reşedinţa lui John Crew, membru al Parlamentului din parcea districtului Chester) şi al soţiei sale Elizabeth (născută Ball), menajeră în casa lady-ei Bladford, apoi la Crew Hali.

1814 John Dickens este transferat la Somerset House2 din Londra ; locuieşte, împreună cu soţia sa, fiica lor Frances (născută în 1810) — căreia, în familie, i se va spune Fanny — şi fiul lor Charles, pe strada Cleveland (lângă spitalul Middlessex).

1815 Se naşte al treilea copil al familiei John Dickens, Letitia.

1817 John Dickens este transferat la Chatham (comitatul Kent), unde va locui (pe Ordnance Terrace), împreună cu familia sa, până în anul 1822. Această localitate şi oraşul învecinat, Rochester, în care Charles Dickens îşi petrece „anii fericiţi ai copilăriei”, apar adeseori în opera scriitorului, cu numele lor sau cu criptonumele literare Mufdog, Dullborough Town şi Winglebury.

1822 Charles Dickens, care îşi începuse instrucţia didactică (inclusiv câteva noţiuni de limbă latină) sub îndrumarea mamei sale, este înscris, împreună cu sora lui mai mare, Fanny, la o şcoala preparandală din apropierea locuinţei (pe Clover Lane), condusă de pastorul William Gilles. În iarna aceluiaşi an, John Dickens (amator de literatură şi îndeosebi de romane cavalereşti şi picareşti, de vreme ce avea o bibliotecă în care se găseau, printre alte cărţi, Aventurile lui Roderick Random, Aventurile lui Peregrine Pickle şi Expediţia lui Humphrey Clinker de Tobias George Smollett, Tom Jones de Henry Fielding, Vicarul din Wakefield de Oliver Goldsmith, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha de Cervantes, Gil Blas de Santillana de Lesage ş.a.), fiind din nou transferat la Londra (Somerset House), stabileşte cu conducătorul şcolii ca fiul său să-şi continue studiile la Chatham. Într-un fragment din romanul cu puternică tentă autobiografică Viaţa lui David Copperfield, fragment ce se citeşte aproape aidoma în paginile autobiografice încredinţate de scriitor prietenului şi viitorului său biograf, John Forster, Charles Dickens concentrează astfel acest moment de viaţă, cu importante repercusiuni asupra evoluţiei talentului şi operei sale, în care se întâlnesc, într-o sinteză originală, influenţe ale romantismului, ale epicei picareşti, gustul pentru grotesc, umorul popular englez şi trăsăturile caracteristice ale romanului de aventuri:

„Tata lăsase o seamă de cărţi într-o odăiţă de sus, în care puteam pătrunde nestingherit (căci se afla alături de odaia mea) şi unde nu intra nimeni niciodată. Din această odăiţă binecuvântată au venit cu alai să-mi ţină de urât Roderick Random, Peregrine Pickle, Hiroiphrey Clinker, Gil Blas şi Robinson Crusoe. Ei mi-au ţinut trează imaginaţia şi mi-au întărit nădejdea că există pe lume şi alte locuri şi alte perspective, ei, împreună cu cele O mie şi una de nopţi şi cu Povestirile despre spirite, nu mi-au făcui nici un rău ; căci chiar dacă în unele dintre ele vor fi fost şi lucruri vătămătoare, pot spune că nici nu m-au atins; nu le-am băgat în seamă. Acum mă şi mir c-am avut vreme să citesc toate aceste cărţi […]. Şi mi se pare de necrezut că am găsit o consolare pentru micile mele necazuri (care, însă, în ochii mei erau mari), punându-i pe eroii care-mi erau cei mai dragi în locul meu […]. Am fost, o săptămână întreagă, Tom Jones văzut de un copil, un Tom Jones inofensiv. Am jucat (aşa cum îl înţelegeam eu), vreme de o lună încheiata, pare-mi-se, rolul lui Roderick Random.

Am citit cu lăcomie şi delectare şi câteva cărţi de călătorie — nu mai ţin minte care anume — găsite pe rafturile din odăiţă ; zile întregi m-am plimbat în jurul casei, înarmat cu o pereche de şanuri pentru cizme, întruchipându-l pe căpitanul cutărică din Marina Regală Britanică, aflat în primejdie de a fi prins de sălbatici şi hotărât să-şi vândă scump viaţa. Căpitanul asta niciodată nu-şi pierdea stăpânirea de sine şi demnitatea când era lovit în cap cu gramatica latină. Eu, în schimb, mi le pierdeam; dar căpitanul era căpitan şi erou, în ciuda tuturor gramaticilor şi a tuturor limbilor moarte sau vii de pe lume. Lectura lor a fost singurul izvor statornic de îmbărbătare.

Când stau şi mă gândesc, îmi revine întotdeauna în minte o seară de vară: băieţii se joacă […], în vreme ce eu şed pe pat şi citesc cu frenezie. În mintea mea, fiecare şură din împrejurimi, fiecare lespede din biserică, fiecare colţişor al cimitirului era legat de aceste cărţi şi reprezenta o localitate pomenită în ele. Pe Tom Pipes l-am văzut căţărându-se pe clopotniţa bisericii noastre, pe Strap l-am zărit, cu sacul în spinare, oprindu-se şi aşezându-se să se odihnească în dreptul portiţii grădinii, şi ştiu preabine că domnul comandor Trunnion şi mister Pickle se întruneau în cârciumioara noastră. […]. Acum cititorul va înţelege, poate, la fel de bine ca mine, care erau firea şi caracterul meu.”

Partea a doua AICI


sursa: Charles Dickens, Pagini alese, Retrospectivă elaborată în redacţie de G.Pienescu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: