Între politică și iubire (III) Răzbunări și victime

doamna chiajnaA doua domnie a lui Mircea a ținut atât cât să-i poată oferi voievodului răgazul unei ultime sângeroase răfuieli cu boierii ostili conduși de vornicul Stănilă și spătarul Udrea. Răfuială încheiată cu un groaznic măcel la Curtea domnească, unde boierii fuseseră convocați cu ocazia unui ospăț al împăcării. Mircea nu a supraviețuit mult acestei „Nopți a Sfântului Bartolomeu” valahe (comparația îi aparține scriitorului și istoricului Mircea Constantinescu).

Domnia Chiajnei, văduva lui Mircea, a însemnat, pentru Curtea domnească din București, începutul unui fenomen, semnalat de G.I. Ionescu-Gion, care s-a manifestat cu întreruperi – „ginecocrația”, adică domnia sau guvernarea femeilor. Și mai mult, după expresia aceluiași Ionescu-Gion, „ginecolatria”- adică ascultarea și supunerea domnilor în fața soțiilor lor, a doamnelor țării. Este posibil ca însuși Mircea Ciobanul să se fi arătat un convins „ginecolatru”. Fiindcă ne vine greu să credem că doamna Chiajna (numită și Mirceoaia, după soțul ei) a dovedit brusc, după moartea lui, o asemenea energie, ieșită din comun pentru o femeie, fără o ucenicie îndelungată, dat fiind că i-a stat alături soțului său pe tot parcursul agitatei lui domnii.

Proiectele matrimoniale care le-au vizat pe fiicele sale (Dobra, măritată cu nobilul constantinopolitan Stamatie Paleologul, nepotul patriarhului, și Marina cu Ioan Cantacuzino, poreclit la curtea otomană Șeitanoglu – Fiul Dracului), au fost zădărnicite tot de ea, cu aceeași ușurință cu care au fost concepute. Nunțile s-au celebrat în palatul domnesc de la București, iar mirii au luat drumul Adrianopolului. Dar cum, între timp, apăruseră neînțelegeri între Chiajna și ginerele său Ioan Cantacuzino, pe drum, o ceată de slujitori înarmați ai Chiajnei a răpit-o pe tânăra domniță Marina, aducând-o înapoi la București.

Răzbunarea Cantacuzinilor n-a întârziat. Primul atins de ea a fost patriarhul Ioasaf al Constantinopolului, mijlocitorul celor două cununii, ulterior caterisit și îndepărtat din scaunul ecumenic. A doua victimă a acestei răzbunări a fost chiar Chiajna, obligată să ia împreună cu fiul ei, tânărul domn Petru, drumul exilului în Alep.

Plecând în exil, Chiajna lăsa în Țara Românească o altă fiică pe nume Anca. Existența ei se pierde în una din legendele culese din nordul Olteniei, legendă care l-a inspirat și pe Alexandru Odobescu, în nuvele „Doamna Chiajna”. Contrar voinței mamei ei, Anca se măritase cu tânărul stolnic Radu, fiul vornicului Socol. În nuvela lui Odobescu, cei doi fug de la Curtea domnească din București și, urmăriți de ostașii Chiajnei, sunt surprinși la curțile vornicului Socol, dincolo de vadul Motrului, unde tânărul stolnic cade sub săbiile lefegiilor domnești. În realitate, cei doi au rămas la București. În ciuda neînduplecării Chiajnei, poate în speranța câștigării consimțământului ei, Radu Socol se va alătura boierilor ostili noului domn Alexandru al II-lea Mircea și va pieri, poate cu spada în mână, ca în nuvela odobesciană, în măcelul organizat de domnitor cu prilejul nunții unuia dintre frații Golești. Îndată după moartea violentă a soțului ei, potrivit legendei vâlcene, nefericita Anca se retrage, așa cum se arată și în nuvela lui Odobescu, într-o casă aparținând socrului ei, la Râmnic, unde primește vizita Chiajnei. Fosta doamnă a țării, urmărită de oamenii noului domn, Alexandru al II-lea, mai are timp, în 1568, înainte de a fi prinsă și condusă la Constantinopol, să se împace cu fiica sa… care, stoarsă de dor după răposatul Radu Socol, își așteaptă resemnată sfârșitul.


sursa: Corneliu Șenchea, București, mon amour: supliment al revistei Contemporanul nr.9/2012, București, Ideea Europeană, 2012

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: