Viața lui Cristofor Columb. (II) Prima călătorie

cristofor columb calatorii americaPrima călătorie

Corăbiile din prima călătorie – Niña, Pinta şi Santa Maria – au fost construite la Palos, pe râul Tinto din Spania. Consorţiul constituit de un înalt funcţionar al trezoreriei regale şi format în principal din bancheri genovezi şi florentini din Sevilla a oferit cel puţin 1 140 000 de maravedís pentru reuşita expediţiei, Columb furnizând peste o treime din sumă din partea regelui şi a reginei. Regina Isabela nu a fost nevoită să-şi amaneteze bijuteriile (după cum susţinea legenda inventată de Bartolomeu de Las Casas în sec. XVI).

Mica flotă a pornit în călătorie pe 3 august 1492. Geniul de navigator al amiralului s-a manifestat din prima clipă, căci a ales un traseu spre sud către Insulele Canare, dincolo de nord-vestul Africii, în loc să navigheze către vest spre Azore. Alizeele care predominau în insulele Azore zădărniciseră încercările anterioare de a naviga către apus, dar, odată ajunse în Canare, cele trei corăbii puteau profita de vânturile de nord-est, sperând că se vor putea bizui la întoarcere pe vânturile de vest.

După aproape o lună petrecută în Canare, corăbiile au plecat din San Sebastián de la Gomera pe 6 septembrie. În câteva rânduri, în septembrie şi la începutul lui octombrie, marinarii au zărit vegetaţie plutitoare şi diferite soiuri de păsări, semn că pământul nu era foarte departe. Pe 10 octombrie, echipajul a început să-şi piardă răbdarea, plângându-se că în scurt timp vânturile potrivnice şi lipsa proviziilor aveau să-i împiedice să se mai întoarcă acasă. Columb le-a liniştit temerile, cel puţin pe moment, şi pe 12 octombrie cei de pe Pinta au zărit pământ (deşi Columb, aflat pe Niña, a susţinut că el îl văzuse primul). Locul primei acostări din Caraibe este subiectul unor mari dispute, dar astăzi San Salvador sau insula Watling sunt preferate în comparaţie cu Samana Cay, Rum Cay, Plana Cay sau insulele Turks şi Caicos.

În afară de răgazul necesar arborării însemnelor regale, Columb a petrecut acolo puţin timp, grăbit fiind să avanseze spre Cipango sau Cipangu (Japonia). A crezut că a descoperit Cipango în Cuba, unde a acostat pe 28 octombrie, dar la 1 noiembrie a ajuns la concluzia că era de fapt ţara Chitai, deşi nu văzuse încă dovada existenţei marilor oraşe. Astfel, pe 5 decembrie a luat-o înapoi către sud-est, în căutarea oraşului legendar Zaiton, ratând, prin această decizie, singura şansă de a pune piciorul pe teritoriul Floridei.

Vânturile potrivnice au purtat flota către o insulă pe care localnicii taino o numeau Ayti (Haiti); pe 6 decembrie, Columb a rebotezat-o La Isla Española sau Hispaniola. Se pare că el luase Hispaniola drept Cipango sau, dacă nu Cipango, atunci poate drept una dintre legendarele insule bogate de unde flota regelui Solomon aducea la Ierusalim, la fiecare trei ani, aur, pietre preţioase şi mirodenii; se mai gândise poate că insula avea legătură cu regatul biblic din Saba. Columb a descoperit acolo suficiente bogăţii şi aur ca să-l salveze de ridicol la întoarcerea în Spania. Cu ajutorul unui cacic taino (şef al indienilor) pe nume Guacanagari, a ridicat o fortificaţie pe coasta nordică a insulei, numind-o La Navidad, şi a lăsat 39 de oameni să o păzească până la întoarcerea sa. Avarierea accidentală a corăbiei Santa María a oferit cherestea şi provizii suplimentare pentru garnizoană.

Pe 16 ianuarie 1493, Columb a plecat înapoi în Spania cu cele două corăbii rămase. Călătoria de întoarcere a fost un coşmar. Vânturile de vest i-au purtat înapoi către casă, dar la mijlocul lui februarie o furtună teribilă aproape a înghiţit flota. Niña a fost nevoită să acosteze la Santa Maria, în Azore, unde Columb a condus apoi un pelerinaj de recunoştinţă la biserica Sfintei Fecioare; cu toate acestea, autorităţile portugheze i-au ţinut o vreme în închisoare. După redobândirea libertăţii, Columb a navigat mai departe, prin furtuni, iar corabia avariată a acostat cu mare dificultate în portul Lisabonei. Acolo a fost nevoit să dea o serie de răspunsuri pentru regele Joao II. Din această cauză, Columb a fost bănuit de colaborare cu duşmanii Spaniei şi întoarcerea sa la Palos pe 15 martie a fost umbrită de suspiciuni.

În această primă călătorie, Columb a avut de înfruntat multe situaţii contradictorii pe care nu le-a putut înlătura, în ciuda tuturor străduinţelor. Prima şi poate cea mai dureroasă dintre toate consta în faptul că văditele sale înclinaţii religioase sau chiar mistice erau incompatibile cu realităţile comerţului, ale concurenţei şi ale colonizării. Columb n-a recunoscut niciodată deschis existenţa acestei discrepanţe şi de aceea a fost incapabil să o acopere. Amiralul adoptase, de asemenea, o solemnitate religioasă şi o conducere autocratică fapt ce i-a atras mulţi duşmani.

Cu toate acestea, Columb se arătase hotărât să aducă la întoarcere pentru suveranii săi şi pentru sine corăbiile încărcate cu bogăţii şi pradă umană, ceea ce era de nerealizat fără jafuri, răpiri şi tot felul de alte acte de violenţă, mai ales pe Hispaniola. Deşi a ţinut sub control unele excese, această turnură a faptelor a subminat baza morală a acţiunilor sale şi mai ales pretenţia că „descoperirile” sale ar reprezenta voinţa divină. În plus, la curtea Spaniei au fost resuscitate îndoielile latente privitoare la loialitatea străinului Columb şi chiar unii dintre însoţitorii săi i-au devenit adversari. Căpitanul Pinzón s-a opus traseului pe când flota ajungea în Bahamas, iar mai târziu a navigat cu Pinta departe de Cuba. Columb, care a pornit în căutarea lui pe 21 noiembrie, nu a reuşit să-l întâlnească din nou decât pe 6 ianuarie. La capătul călătoriei de întoarcere, Pinta a intrat în port la Bayona, separat de Columb şi de Niña. Dacă Pinzón n-ar fi murit la puţin timp după întoarcere, comanda lui Columb în a doua călătorie poate n-ar mai fi fost atât de sigură. În orice caz, familia lui Pinzón i-a devenit rivală în privinţa recompenselor.

Partea a treia AICI


sursa: Enciclopedia Universală Britannica, coord.: Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol.4, Bucureşti, Ed. Litera, 2010, p.141-142

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: