Henry Fielding. O biografie

Henry_FieldingHenry Fielding (1707-1754) – Scriitor englez. S-a născut la Glastonbury, în Somerset. Tatăl lui, un nobil, a servit în armată şi a demisionat în anul 1711, cu gradul de general. Până la vârsta de 12 ani, Henry a locuit la East Stower, Dorsetshire, la moşia bunicului său din partea mamei, care a fost membru în Consiliul de Coroană.

Între anii 1719 şi 1727, studiază la Colegiul Eton. Prima sa operă, poemul satiric Bal mascat, publicat sub pseudonimul Gulliver, persiflează viaţa mondenă. Scrie apoi comedia Dragostea în câteva măşti. În perioada 1728—1730, îşi continuă studiile la Universitatea din Leiden (Olanda). Din cauza problemelor financiare, a fost nevoit să părăsească universitatea. În aceeaşi perioadă publică patru piese, inclusiv una comică Tragedia tragediilor sau viaţa şi moartea lui Tom Degeţel, cea mai populară dintre piesele sale. Ulterior, şi-a montat singur piesa Opera galeză, în care îl critică pe prim-ministrul Walpole. Prim-ministrul, ofensat, a interzis opera. Fielding nu a renunţat însă la satira politică.

În anul 1734, Fielding s-a căsătorit cu Charlotte Cradock. În anul 1736, a devenit liderul trupei de comedianţi a „Teatrului mic” din Haymarket, şi pune în scenă propriile sale piese, Tasquin. Comedie satirică despre contemporaneitate, Calendar istoric. Anul 1736 etc. Comediile lui Fielding au dus la introducerea, conform dispoziţiei lui Walpole, a cenzurii teatrale. Teatrul lui Fielding a fost închis, iar Fielding a început să studieze jurisprudenţa.

În anul 1739, Fielding a editat revista „Luptătorul sau un Mercur britanic”, care a avut legături cu opoziţia parlamentară. Revista se opune prim-ministrului Walpole, evitând, însă, tematica pur politică. Ulterior, Fielding începe să practice jurisprudenţa.

În anii 40 ai secolului al XVlII-lea îi apare romanul Istoria lui Joseph Andrews şi a prietenului său Abraham Adams. Prin această operă, Fielding s-a proclamat creatorul noului tip de roman — romanul comic de aventuri, asemănător cu Don Quijote al lui Cervantes. Tot în această perioadă, Fielding a publicat o culegere, Amestecul, din care făceau parte operele sale alegorice neterminate, Călătoria în lumea cealaltă, alte poezii şugubeţe, eseuri serioase despre artă, cugetări despre caracterele şi mizeriile omeneşti, precum şi romanul Istoria vieţii şi morţii lui Jonathan Wild cel Mare.

În anul 1744, în viaţa lui s-a petrecut o tragedie, murindu-i soţia şi fiica. Din anul 1745, Fielding a editat revista „Patriotul adevărat”. Se recăsătoreşte. Pentru meritele sale politice şi literare, a fost numit judecător public la Westminster şi apoi la Middlesex. Cea mai importantă realizare a lui Fielding în acest domeniu a fost crearea poliţiei londoneze.

În anul 1749, îi apare cel mai cunoscut roman, Istoria lui Tom Jones, un copil găsit. În anul 1751, a apărut ultimul roman al scriitorului, Amelia, în care şi-a descris experienţa judecătorească.

În iarna anului 1754, Fielding a fost nevoit să plece în Portugalia la tratament, unde a şi murit. După moartea lui, a fost publicat volumul Călătorie la Lisabona, operă caracterizată de ingeniozitate şi vivacitate, în care autorul şi-a descris ultimele săptămâni ale vieţii.


sursa: A. Belski, E. Golistrom, Z. Kabyş, Gh. Chiriac, O. Kobeakova, Enciclopedia înțelepciunii, Editura Roossa, 2013

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: