A fost asasinat Alexandru Macedon? (I) O cupă de vin – un strigăt de durere

Alexandru cel MarePersonalitatea lui Alexandru cel Mare şi strălucitele lui victorii militare au produs o puternică impresie asupra contemporanilor şi a generaţiilor care au urmat. lstorici din toate timpurile, atraşi de figura cuceritorului macedonean, unul din cei mai mari generali şi oameni de stat ai antichităţii, au scris nenumărate pagini despre acest discipol al filosofului Aristotel.

Dacă scurta şi furtunoasa viaţă a lui Alexandru Macedon a fost descrisă destul de amănunţit, împrejurările morţii lui, la vârsta de nici 33 ani, continuă să fie şi astăzi o enigmă. Vestitul strateg a murit de moarte firească sau a fost victima unui complot? Posteritatea a admis, de cele mai multe ori, prima versiune, care a fost, de altfel, versiunea oficială în toţi cei aproape 2300 de ani, câţi au trecut de la dispariţia lui Alexandru Macedon. Nu toţi istoricii au împărtăşit-o însă.

O cupă de vin – un strigăt de durere

În primăvara anului 323 î.Hr., la Babilon, Alexandru Macedon a început pregătirile în vederea unei noi expediţii. Cu 11 ani mai înainte, armatele sale trecuseră Helespontul (Dardanele de azi) si puseseră stăpânire, în deceniul următor, pe un teritoriu imens. De data aceasta, în primăvara anului 323 î.Hr. cavaleria şi pedestrimea lui Alexandru, formată mai ales din ostaşi greu înarmaţi (celebra falangă macedoneană), urmau a fi reorganizate pentru o expediţie în Arabia. În cursul pregătirilor, însă, regele macedonean s-a îmbolnăvit pe neaşteptate şi a încetat din viaţă în 13 iunie.

S-a scris, cel mai adesea, că moartea s-ar fi datorat unei forme grave de malarie. Dar în istoriografia antică, în scrieri favorabile sau nefavorabile lui Alexandru, această versiune a provocat îndoieli. Mai mult, o cercetare atentă a vechilor izvoare dezvăluie mărturii care pledează împotriva ei.

Istoricul Flavius Arrianus (sec. II d.Hr.), care a descris expediţiile lui Alexandru Macedon, citează documente din care rezultă că acesta s-a îmbolnăvit de friguri, după mai multe ospeţe în casa unui oarecare Medios. Invocând acceaşi sursă, Plutarh scrie că Alexandru a căzut bolnav de friguri după ce băuse toată noaptea şi toată ziua următoare. Istoricii Diodor (sec. l î.Hr.) şi Justinus (aprox. sec. II d.Hr.) precizează şi ei că boala subită a regelui macedonean a survenit după ce acesta băuse mult vin.

Autorii antici sunt, deci, de aceeaşi părere când e vorba de împrejurările în care s-a declanşat boala. În ceea ce priveşte evoluţia ei, părerile lor nu coincid. În plus, descrierile, destul de vagi, fac imposibilă precizarea unui diagnostic. Astfel, după unii autori, Alexandru a fost în stare, între două crize, să asculte istorisirile prietenilor săi (Plutarh) sau să stea de vorbă cu Medios (Arrianus); boala a fost însoţită de febră mare (Plutarh) şi de pierderea vorbirii (Plutarh şi Arrianus). Diodor insistă mai mult asupra unor amănunte. După ce a băut o cupă mare cu vin – scrie istoricul grec – Alexandru a scos un strigăt de durere. Prietenii l-au dus pe braţe şi l-au culcat, stând de veghe la căpătâiul lui. Dar boala se agrava şi niciunul din medicii chemaţi n-a putut să aline suferinţele cumplite ale lui Alexandru.

O descriere similară face şi Justinus: sorbind câteva înghiţituri de vin, Alexandru a gemut ca străpuns de o suliţă. A fost dus acasă muribund, gemând de durere şi implorând să i se dea o armă care să-i curme suferinţa. Mai departe Justinus scrie fără ocolişuri că boala lui Alexandru semăna nu atât cu o formă gravă de malarie, cât mai curând cu un complot urmat de un asasinat, pe care puternicii şi influenţii succesori ai lui Alexandru au reuşit să-l tăinuiască. E adevărat, nu le-a stat în putere să stăvilească răspândirea zvonurilor despre complot şi despre moartea violentă a conducătorului. Ele au circulat încă mulţi ani după moartea acestuia.

Partea a doua AICI


sursa: Elena Rădulescu, A fost asasinat Alexandru Macedon? în Magazin istoric, Anul V, Numărul 10(55), octombrie, 1971

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: