Romanitatea românilor în viziunea istoricilor străini. (I) Românii văzuți de orientali

romanitatea romanilorContext

Prin romanitatea românilor se înțelege în primul rând ideea despre descendența romană a românilor. Din ansamblul acestei categorii istorice, mai fac parte o serie de idei înrudite și adiacente cum ar fi: stăruința elementului roman în Dacia postaureliană, unitatea de neam a românilor, latinitatea limbii române, esența romană a unor obiceiuri și datini populare și conștiința românilor despre originea lor romană.

În contextul migrației slavilor în sudul Dunării, romanitatea orientală se va identifica cu poporul român. Această nouă realitate etnică s-a fixat în conștiința contemporanilor și a fost surprinsă și în documentele bizantine din epocă. Atenția acordată de cronicarii bizantini teritoriilor locuite de români a fost determinată, pe de o parte, de politica Imperiului la Dunărea de Jos și de repetatele incursiuni ale unor populații în migrațiune, care au trecut de atâtea ori marele fluviu.

Românii văzuți de orientali

Noua realitate etnică datează documentar din anul 980 într-o scrisoare a împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul. Numele sub care întâlnim poporul român în documentul imperial este cel de vlahi. Următoarea menționare datează din 1020, într-un act emis de același împărat. După 1020, mențiunile asupra poporului român se înmulțesc în ritm accelerat, dovadă a prezenței noii realități în conștiința contemporaneității.

La originea denumirii de vlah se află numele unui trib celt (volcae) amintit de Cezar în De bello Gallico. De aici termenul a trecut la germani, desemnându-i în germana veche mai întâi pe vecinii din sud și apus (valh=roman și gal romanizat). Termenul a cunoscut apoi în limba germană o restrângere, referindu-se doar la locuitorii din Peninsula Italică (walcher).

Slavii, venind în contact nemijlocit cu lumea germană începând cu secolul al IX-lea, au preluat acest termen. Chiar la începutul acestor contacte germano-slave, biograful apostolului slavilor Metodie a aplicat italienilor denumirea de wlach, primită evident prin filieră germană. Vlah înseamnă așadar un străin, un neslav de limbă romanică.

Termenul a cunosct apoi diferite variante: vlah la bizantini și la slavii sudici, voloh la slavii răsăriteni, valachus în lumea latino-catolică apuseană, blach la unguri unde s-a transformat repede în olah etc.

Apariția acestui nume dat românilor de către străini în evul mediu marchează sfârșitul etnogenezei române, el exprimă exact caracterul său romanic, conținutul de bază al expresiei fiind cel etnic.

Tot din Imperiul Bizantin avem și primele scrieri care afirmă răspicat originea romană a poporului și a limbii române. Astfel, împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul, amintind de așezarea slavilor în Balcani, înfățișează întrepătrunderea lumii slave cu cea românească străveche, numindu-i pe cei din urmă cu termenul de romani, în timp ce pentru bizantini folosește denumirea de romei.

O altă știre prețioasă despre originea poporului român se găsește într-un tratat al geografului persan Gardizi intitulat Podoaba istoriilor, scris pe la mijlocul secolului al XI-lea.

Pentru secolul al XII-lea, Ioan Kynnamos, secretar al împăratului Manuel Comnenul, descrie o campanie bizantină împotriva maghiarilor în 1167. Vorbind despre participarea la această campanie, cronicarul spune despre vlahi: „se zice că sunt coloni veniți demult din Italia.”

Partea a doua AICI


sursa: Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru ciclul superior al liceului – clasa a XII-a, Deva, Editura Corvin, 2007, p. 16

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: