Secretele Bibliotecii din Alexandria (II) Oamenii în negru

alexandria bibliotecaOfensiva împotriva bibliotecii

Următoarea ofensivă serioasă împotriva bibliotecii pare să fi fost lansată de împărăteasa Zenobia. Încă o dată, distrugerea n-a fost totală, dar dispărură cărţi importante.

Cunoaştem motivul ofensivei pe care o lansă după dânsa împăratul Diocleţian (284-305). Documente contemporane concordă asupra acestui subiect. Diocleţian voia să distrugă toate lucrările care ofereau secretele fabricării aurului şi argintului. Altfel spus, toate lucrările de alchimie. Pentru că se gândea că dacă egiptenii ar fi putut fabrica după planul inimii aur şi argint, şi-ar fi procurat mijloacele de a ridica o armată şi de a lupta împotriva imperiului. Diocleţian însuşi, fiu de sclavă, fusese proclamat împărat la 17 septembrie 284. Era, se pare, un persecutor înnăscut şi ultimul decret pe care-i semnă, înaintea abdicării de la 1 mai 305, ordona distrugerea creştinismului. Diocleţian se lovi în Egipt de o revoltă puternică şi începu în iulie 295 asediul Alexandriei. Ocupă oraşul, ceea ce dădu ocazia unor masacre înfiorătoare. Totuşi, potrivit legendei, calul lui Diocleţian făcu un pas greşit pe când intra în cetatea cucerită şi Diocleţian interpretă acest incident ca pe-un mesaj al zeilor care-i comandau astfel să cruţe oraşul.

Luarea Alexandriei fu urmată de scotoceli sistematice care urmăreau să strângă la un loc manuscrisele de alchimie. Şi toate câte au fost găsite au fost distruse. Ele conţineau, se pare, cheile esenţiale ale alchimiei care ne lipsesc pentru înţelegerea acestei ştiinţe.

Dar biblioteca supravieţui. În ciuda tuturor distrugerilor succesive pe care le avu de suportat, îşi continuă misiunea până când arabii o făcură să dispară definitiv. Iar dacă arabii o făcură, ştiau ei de ce. Ei distruseseră deja chiar în Islam – ca şi în Persia – un mare număr de cărţi secrete de magie, de alchimie şi de astrologie. Cuvântul de ordine al cuceritorilor era „nu e nevoie de alte cărţi în afara Cărţii”, adică a Coranului. Aşa încât distrugerea din anul 646 viza mai puţin cărţile blestemate, cât cărţile în general.

Istoricul musulman Abd al-Latâf (1160-1231) scria: „Biblioteca din Alexandria a fost nimicită prin flăcări de către Amr ibn-el-As, care acţiona la ordinul lui Omar cuceritorul”. Acest Omar se opusese, de altfel, la scrierea de cărţi musulmane, tot după acelaşi principiu: „cartea lui Dumnezeu ne este de ajuns”. Era un musulman proaspăt convertit, mai fanatic ca oricine, ura cărţile şi le distrusese în mai multe rânduri pentru că nu vorbeau despre profet. Este deci destul de normal ca el să fi definitivat lucrarea începută de Iulius Cezar, continuată de Diocleţian şi de alţii.

Dacă au mai supravieţuit documente acestor autodafeuri, ele au fost ascunse cu grijă după anul 646 şi n-au mai reapărut niciodată. Iar dacă unele grupări secrete posedă actualmente manuscrise provenind de la Alexandria, le ascund cu prudenţă.

Oamenii în negru

Să reluăm acum examinarea evenimentelor în lumina tezei pe care-o susţinem: existenţa acestui grup pe care I-am numit Oamenii în negru, care constituie o sinarhie ce vizează distrugerea unui anumit tip de cunoaştere. Pare evident că grupul acesta s-a demascat în 391, pentru că s-a făcut o cercetare sistematică, sub Diocleţian, şi s-au distrus lucrările de alchimie şi de magie. Pare la fel de evident că grupul n-are niciun amestec în evenimentele din 646: atunci a fost suficient fanatismul musulman.

În 1692, un consul de-ai Franţei, domnul de Maillet, a fost numit la Cairo. El semnalează că Alexandria este un oraş practic gol şi complet pustiu. Rarii locuitori, care sunt mai ales hoţi, se adăpostesc prin găuri. Ruinele clădirilor sunt abandonate. Pare deci extrem de probabil că dac-au supravieţuit cărţi incendiului din 646, acestea nu mai erau la Alexandria în acea vreme; fuseseră evacuate. Pornind din acest punct, suntem limitaţi doar la ipoteze.

Să rămânem în planul care ne interesează, adică al cărţilor secrete care se referă la civilizaţiile dispărute, la alchimie, la magie sau la tehnici pe care nu le mai cunoaştem. O să-i lăsăm deci la o parte pe clasicii greci, a căror dispariţie este, evident, foarte regretabilă, dar care ies din cadrele subiectului nostru. Să vedem mai întâi ce-i cu Egiptul. Dacă vreun exemplar al Cărţii lui Toth a existat la Alexandria, Cezar trebuie să fi pus mâna pe el ca sursă posibilă de putere. Dar, cu siguranţă, Cartea lui Toth nu era unicul document egiptean din Alexandria. Toate enigmele care mai există încă referitor la Egipt şi-ar fi putut găsi soluţia dacă atâtea documente egiptene n-ar fi fost distruse. Iar printre aceste documente, cele ce-au fost vizate în primul rând şi cărora li s-au distrus cu grijă originalele, apoi copiile, apoi rezumatele, sunt cele care ne descriau civilizaţia care a precedat Egiptul cunoscut. E posibil ca unele urme să fi subzistat, dar esenţialul a dispărut, iar această distrugere a fost atât de completă şi de profundă, încât arheologii raţionalişti pretind acum că se poate urmări în Egipt dezvoltarea civilizaţiei din neolitic şi până la marile dinastii fară ca să apară ceva ce-ar dovedi existenţa unei civilizaţii anterioare. Aşa încât istoria, ştiinţa şi situarea geografică a acestei civilizaţii anterioare ne sunt total necunoscute.

S-a emis ipoteza c-ar fi vorba de-o civilizaţie a negrilor. În aceste condiţii, originile Egiptului ar trebui căutate în Africa. Poate că la Alexandria au fost nimicite înregistrări, papirusuri sau cărţi provenind de la această civilizaţie dispărută. Tot aşa au fost distruse tratatele de alchimie cele mai detaliate, cele care ar permite într-adevăr obţinerea transmutaţiei elementelor. Au fost distruse lucrările de magie. Au fost distruse dovezile întâlnirii cu extratereştrii despre care vorbea Beros în legătură cu acei Apkallus. Au fost distruse… dar cum să continui enumerarea a tot ceea ce nici nu ştim? Distrugerea atât de reuşită a bibliotecii din Alexandria este, cu siguranţă, cel mai mare succes al Oamenilor în negru.


sursa: Jacques Bergier, Cărțile blestemate, Iași, Editura Moldova

8 responses

    1. distrugerea in repetate randuri , acopera jafurile ! au fost jefuite lucrarile de valoare , iar o parte din lucrari de o valoare mai redusa , sau fara importanta pt jefuitori , distruse . astfel inca avem ascunse lucrari fundamentale pentru civilizatia noastra , dar presupuse a fi distruse.

    2. Marcus Antonius | Răspunde

      De ce a încercat împărăteasa Zenobia să distrugă o parte din bibliotecă ? Şi dacă au dispărut cărţi importante dar distrugerea bibliotecii n-a fost completă, atunci, despre ce fel de ,,cărţi importante” este vorba. Din categoria cărţilor despre magie sau ştiinţă ?

  1. Nu trebuie sa deplangem cartile de magie. Vad ca autorul este destul de setat spre acestea. Dupa cum se stie, magia inseamna invocarea puterilor intunericului, la propriu.
    Aceasta invocare nu ramane fara urmari foarte negative pentru cel ce le invoca.
    E foarte bine ca au disparut astfel de carti.

  2. Ce sa zici si tu. Cand un om nu intelege ceva intervine superstitia si frica de necunoscut. Daca este mai tare > jos cu el si sa-i dam foc.

  3. Anonim, bati campii. Presupunerile din comentariul tau sunt false.
    Daca tot esti asa studios cum pretinzi, citeste viata Sfantului Ciprian.
    Acolo ai sa vezi ca nu e vorba de „necunoscut” si „superstitii”.

    Insa, probabil, in studiul tau despre magie nu ai ajuns la acel capitol.

  4. Paul Rosca disparitia, distrugerea unei carti nu este niciodata un lucru bun indiferent de continutul ei.Asa numita magie sau alchimie continea informatii stintifice rare si greu de inteles in acea vreme catalogate drept magie.In ignoranta ta citezi viata unui sfant.Inchizitia iti spune ceva? Credinta nu impiedica cercetarea, cunoasterea, eliberarea spiritului prin cercetare si cunoastere.Numai informatiile despre epoca in care au fost scrise acele manuscrise ar fi fost inestimabile.Religia practicata cu fanatism a facut numai rau spiritului uman.

  5. Si religia este tot o superstitie, Paul Rosca.
    In alta ordine de idei, eu, personal, as aprecia, ceva mai multa educatie sa emane din comentariile tale, nu „perle de bac” si orbiri de catre religie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: