Laocoon – Celebru preot roman aflat în slujba lui Apollo Timbreos şi fratele lui Anchise.
Potrivit unei tradiţii, zeul îl ura pentru că îndrăznise să-i întineze templul, unindu-se acolo cu soţia lui şi concepându-şi astfel fiii.
Numit preot al lui Poseidon, el a încercat în zadar să-i determine pe concetăţenii săi să nu aducă în cetate celebrul cal de lemn pe care grecii, prefăcându-se că părăsesc Troia, îl lăsaseră în urmă; pentru a-i convinge, a lovit calul cu propria-i lance. Pe când se pregătea să sacrifice un taur în cinstea lui Poseidon, doi şerpi s-au ivit pe neaşteptate din mare, încolăcindu-se în jurul lui Laocoon şi al fiilor săi şi sugrumându-i.
► Prezenţe în literatura antică. Legenda lui Laocoon este povestită de Arctinos în Ilioupersis, de Sofocle într-o tragedie omonimă, care s-a pierdut, şi de Bachilide; cea mai cunoscută versiune a mitului este cea transmisă de Vergiliu (Eneida, 2), iar o serie de variante s-au păstrat în operele lui Hyginus şi Apollodor.
► Iconografie. În artă, faima personajului se datorează celebrului grup în marmură de la Vatican, opera sculptorilor Agesandros, Atenodor şi Polidor din Rodos, păstrat în epoca romană în palatul împăratului Titus şi descoperit în 1506 în palatul lui Nero de la Roma. Încă din Antichitate era considerată una dintre cele mai însemnate capodopere, şi ulterior faima sculpturii a depăşit-o pe cea a personajului.
sursa: Anna Ferrari, Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Traducere de Emanuela Stoleriu, Dragoş Cojocaru, Dana Zamosteanu, Ed. Polirom, Iaşi, 2003
ISTORII REGĂSITE 