Credinţa şi înjurătura

asimov isaacPovesteşte Isaac Asimov: “Primesc multe scrisori. Unele dintre ele fac referire la ateismul meu declarat în mod deschis.

Primesc scrisori de la oameni care mă compătimesc şi se roagă pentru mine, dar acestea nu mă deranjează. Sunt convins că în felul acesta ei se simt mai bine.

Mă simt mult mai iritat când mi se trimit broşurele ce susţin cine ştie ce credinţă sectară, cu speranţa inutilă că astfel voi „vedea lumina”. Nu ştiu de ce asemenea oameni nu se gândesc că am concepţii ferm înrădăcinate, ce nu pot fi modificate de pliante publicitare. Câteodată, mă supără într-atât, încât le răspund.

Odată, după ce un bigot m-a acuzat în termeni ce săreau binişor calul, i-am expediat o carte poştală în care spuneam:

„Sunt sigur că dumneavoastră credeţi că după moarte voi ajunge în Iad, iar acolo voi suferi toate chinurile şi torturile pe care le poate imagina ingenuitatea sadică a divinităţii voastre şi că această tortură va continua veşnic. Nu vă este de ajuns? Mai este necesar să mă şi înjuraţi?”

Desigur, n-am primit niciun răspuns.”

sursa: Isaac Asimov, Autobiografie, trad: Mihai-Dan Pavelescu, Bucureşti, Teora, 1997

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: