Asimov şi copiii

asimov isaacPovesteşte Isaac Asimov: „În ciuda faptului că anii ’50 păreau ticsiţi cu probleme legate de facultate, manuale, cărţi de popularizare ştiinţifică, la care se adăugau şi cantităţile imense de science-fiction pe care le scriam, continuam să am o viaţă personală, o căsnicie, ba chiar şi (spre surprinderea mea) copii. 🙂

Ar trebui să fiu cât se poate de cinstit şi să explic că nu mă dau în vânt după copii. Când eram mic, mamei îi intrase în cap ideea (nu ştiu de ce) că iubeam copiii şi bebeluşii. Poate se gândea că în felul acela mă convingea în mod subtil că, într-o bună zi, trebuia să-i dăruiesc o droaie de nepoţi. Oricum, de fiecare dată când în magazin intra un client însoţit de un copil mai mic de cinci ani, mama începea să uguiască: „Ah, Isaac se topeşte după copii” şi eram împins în faţă pentru a-mi face datoria.

Pentru mine, acest lucru reprezenta un chin teribil. Nu-mi trebuie mai mult de o privire pentru a afla tot ce trebuie să ştiu despre un prunc. Orice uitătură suplimentară este pierdere de timp. Dacă ţâncii sunt destul de mari pentru a se mişca în mod independent, am grijă să păstrez distanţa. Ei sunt hiperactivi, hipergălăgioşi şi, în mod invariabil, imposibil de controlat. În majoritatea cazurilor, au degete lipicioase şi stomacuri deranjate. Nu vreau să am nimic de-a face cu ei. 🙂

Ca atare, nu-i de mirare că atunci când mă însurasem nu-mi făcusem nici un fel de plan referitor la copii. De altfel, nici Gertrude. Am fi putut foarte bine să ne limităm la un trai fără copii. Dar lumea nu era dispusă să ne lase liberi, fără copii. Oamenii cu care făceam cunoştinţă ne întrebau în mod invariabil dacă aveam copii şi la răspunsul nostru negativ ne priveau dezaprobator sau cu tristeţe. Pe rând, prietenii noştri căsătoriţi aveau copii şi după aceea nu mai vorbeau decât despre satisfacţiile de a fi părinte. (în clipele mele mai cinice, mă întrebam dacă nu cumva erau atât de îngroziţi de cheltuielile, munca şi responsabilităţile părinteşti încât îi irita faptul că noi scăpaserăm, şi ca atare se străduiau din răsputeri să ne atragă în capcană.) 🙂

Fiindcă nu eram decât nişte bieţi oameni, n-am putut rezista în faţa propagandei şi a presiunilor şi am încercat să avem copii. Câţiva ani, n-am izbutit şi, se pare, din motive fireşti. Ciclurile Gertrudei erau extrem de neregulate, iar când m-am adresat unui medic specialist, acesta mi-a declarat că aveam un număr mic de spermatozoizi. Puteam avea copii, însă şansele respective erau sub cele normale.

Drept urmare, ne-am resemnat (fără multă greutate) să continuăm o existenţă lipsită de copii. Am cumpărat un aparat destul de primitiv pentru înregistrări, ca să-mi dictez povestirile, mânat de intenţia ca Gertrude să le dactilografieze după aceea şi astfel să muncim împreună. Mă întreb adesea ce s-ar fi întâmplat dacă planul acesta ar fi avut succes. Am fi devenit mai apropiaţi? Căsnicia noastră ar fi fost fericită? Nu se poate şti, întrucât nu am avut ocazia să-l verificăm. Dictasem trei povestiri, pe care ea le dactilografiase (toate vândute, toate de succes) apoi, după cum probabil aţi ghicit, Gertrude a rămas gravidă şi posibilitatea unei cariere comune, fără copii, a dispărut pe vecie.

Am avut nevoie de un test medical pentru a ne convinge că sarcina era reală, şi chiar şi după aceea am continuat să trăim într-o pâclă de neîncredere, până ce Gertrude a început să prezinte semne fizice evidente, specifice situaţiei. Astfel, la momentul cuvenit, m-am pomenit că devenisem tatăl uluit, şi nu pe de-a-ntregul mulţumit, al unui băiat, David.”

sursa: Isaac Asimov, Autobiografie, trad: Mihai-Dan Pavelescu, Bucureşti, Teora, 1997

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: