Oscar Wilde şi homosexualitatea (prima parte)

oscar wildeOscar Wilde – pe numele său întreg Oscar Fingal O’Flahertie Wills Wilde – s-a născut la 16 octombrie 1854 la Dublin, în Irlanda, şi este primul homosexual în sensul modern al termenului. Tatăl său era celebru pe vremea aceea ca medic de ochi şi urechi, iar în timpul liber scria cărţi de arheologie; mama era folcloristă şi poetă.

Între 1864 şi 1871, Wilde a urmat cursurile Şcolii Regale Portora din Enniskillen, după care a obţinut burse mai întâi la Colegiul Trinity (Sf. Treime) din Dublin, apoi la Colegiul Magdalen (Sf. Maria Magdalena) din Oxford, pe care l-a absolvit cu onoruri în 1878. La Oxford, Wilde şi-a creat o faimă nu numai de estet şi dandy – despre apartamentul lui splendid decorat şi despre spiritul dezlănţuit vorbea întregul colegiu -, ci şi de solid cunoscător al clasicilor şi poet talentat: de exemplu, în ultimul său an la universitate, a obţinut prestigiosul premiu Newdigate.

După ce s-a mutat la Londra, Wilde şi-a păstrat stilul de viaţă extravagant. În scurt timp, au apărut caricaturi cu el în revista satirică Punch şi un personaj – Bunthorne – inspirat după el, în opera comică Răbdare (Patience) de Gilbert şi Sullivan. Wilde era însă mulţumit de toată această atenţie care i se dădea, fiindcă tipărise un prim volum de versuri şi-şi dorea publicitate.

Pentru a merge şi mai departe, în 1882 şi-a organizat un turneu de conferinţe publice în Statele Unite şi Canada, având parte de o huiduială critică aproape generală în presa americană şi de săli pline, dar sceptice. Îmbrăcat cu o redingotă de catifea vişinie cu volănaşe de dantelă la manşete, cu bermude strânse sub genunchi şi ciorapi de mătase neagră şi încălţat cu pantofi cu catarame strălucitoare – aşa şi-a propovăduit viziunile estetice, ridicând în slăvi arta şi frumosul. La Camden, New Jersey, l-a vizitat pe Walt Whitman, spunând: „Am venit în calitate de poet, să cunosc un poet”. Întâlnirea a fost cordială, iar Whitman îşi amintea mai târziu că Wilde era „un june tare frumos”. În drumurile sale, Wilde admira peisajele americane, risipind în dreapta şi-n stânga acele bons mots cărora îşi datora, în bună măsură, celebritatea. De exemplu, după ce a spus despre Cascada Niagara că este „un şuvoi nesfârşit de apă care cade în direcţie greşită”, a decretat: „Niagara va supravieţui oricăror critici ale mele. Asta este, zău aşa, prima dezamagire din viaţa conjugală a multor americani care îşi petrec luna de miere aici”.

Luna de miere a lui Wilde însuşi s-a desfăşurat la Paris, în 1884, când s-a căsătorit cu Constance Lloyd. În 1885 şi 1886, i s-au născut doi fii, dar fericirea conjugală nu a durat prea mult. În 1886, Wilde a cunoscut un student de şaptesprezece ani de la Oxford, pe nume Robert Ross, şi s-a lăsat sedus de băiatul respectiv. Mai târziu, îl lăuda pe Ross, care era un catolic fervent, în termenii următori: „Sfântul Robert… Iubitor şi martir – un sfânt cunoscut în hagiografie pentru puterea sa extraordinară nu de a rezista tentaţiilor, ci de a oferi tentaţii celorlalţi. La acest lucru s-a dedat în singuratatea marilor oraşe“.

În scurt timp, Wilde a ajuns să ducă o viaţă dublă: soţia şi prietenii respectabili şi-i ţinea într-o totală ignoranţă, iar el însuşi întreţinea un cerc din ce în ce mai larg de tineri disponibili.

Ultima parte AICI

sursa: Paul Russell, 100 Cele mai influente personalităţi gay, trad. şi note: Mihnea Gafiţa, Piteşti, Paralela 45, 2004, p. 29-30

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: