Secolul XIX a fost secolul culorilor în materie de uniforme militare. Nici nu-i de mirare, de altfel, dacă ţinem cont de faptul că, până la Primul Război Mondial, în bătălii se ajungea des la luptă corp la corp, iar o uniformă viu colorată îi ajuta pe militari să fie deosebiţi mai uşor de colegii lor de arme.
Inventarea mitralierelor i-a pus pe comandanţii militari în situaţia de a găsi soluţii de camuflare a soldaţilor. Primii care au folosit uniforme de campanie în culori mohorâte au fost englezii. Tot ei au „inventat” culoarea kaki a hainelor militare.
În Primul Război Mondial, românii au luptat în uniforme gri-bleu, confecţionate din stofă primită de la aliaţii francezi. Spre sfârşitul ostilităţilor, însă, din pricina penuriei din ţară, nu s-a mai găsit nici vopsea bleu pentru stofă, aşa că s-a luptat în ţinute din stofă nevopsită, de culoare gri.
Tot în primul război mondial, ostaşii români au fost dotaţi cu căştile Adrian, din tablă de oţel. Inventate de generalul francez Adrian, acestea au devenit comune pentru toate armatele europene.
În 1925, trupele terestre româneşti au adoptat culoarea kaki drept culoare de bază a uniformelor, iar trupele de aviaţie au trecut la albastru.
sursa: Străjer în calea furtunilor, Cadran militar buzoian, Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu”, Anul I, nr. 1, august 2007
