Tragica poveste a lui Oedip

oedipOedip. Fiul lui Laios, regele Tebei, şi al Iocastei sau Epicastei, sora lui  Creon, reprezintă una dintre cele mai tragice figuri din literatura şi mitologia clasică.

Laios a aflat de la un oracol că urma să moară ucis de propriul său fiu (Eschil, Cei şapte împotriva Tebei); aceasta era pedeapsa pentru că se făcuse vinovat faţă de Pelops, care îl primise în casa lui pe când era exilat din Teba şi căruia el îi răpise fiul, pe Chrisipos. Atunci când s-a născut fiul său, Oedip, Laios l-a abandonat pe muntele Citeron, cu picioarele rănite şi legate. Copilul a fost găsit de un păstor de la curtea regelui Polibos din Corint şi din cauza picioarelor sale rănite a fost numit Oedip („cel cu picioarele umflate”). Dus la palatul regal, a fost adoptat de rege, care l-a numit fiul său, fără să-i dezvăluie adevărul asupra faptului că fusese găsit.

Când a devenit adult, Oedip a vrut să afle adevărul despre originea sa şi a consultat oracolul din Delfi, care a pronunţat teribila profeţie ce avea să-i tulbure viaţa: destinul lui Oedip era să-şi ucidă tatăl şi să comită un incest cu mama sa. Convins că tatăl său era Polibos, Oedip s-a hotărât să nu se întoarcă la Corint, dar, pe când se îndepărta de Delfi, s-a întâlnit întâmplător cu Laios, adevăratul său tată, şi, în urma unei încăierări, l-a omorât, fără să bănuiască cine era. Astfel, fără ştirea lui, s-a adeverit prima parte a profeţiei zeului din Delfi.

Între timp, în împrejurimile Tebei îşi făcuse apariţia Sfinxul, care, de pe o stâncă înaltă, teroriza întreaga regiune, spunându-le trecătorilor o ghicitoare şi omorându-i pe cei care nu reuşeau să o dezlege. Prezenţa Sfinxului devenise o nenorocire atât de mare, încât tebanii au făgăduit că îi vor da tronul cetăţii şi mâna reginei Iocasta celui care va reuşi să alunge monstrul, dezlegând ghicitoarea. Este vorba despre celebra ghicitoare cu privire la „fiinţa cu patru picioare, apoi cu două şi apoi cu trei, dar cu un singur glas; cu cât are mai multe picioare, cu atât e mai slabă”. Oedip a răspuns că acea fiinţă este omul, care în copilărie merge în patru labe, la maturitate stă în două picioare, iar la bătrâneţe se sprijină în baston.

După ce ghicitoarea fost dezlegată, Sfinxul s-a aruncat de pe stânca de unde răspândise groaza în împrejurimile Tebei, iar Oedip a obţinut, aşa cum îi promiseseră tebanii, tronul şi mâna Iocastei, despre care nu ştia că este mama sa şi cu care a avut patru fii: Eteocle, Polinice, Antigona şi Ismena (după unele izvoare, aceştia ar fi copiii Euriganeei, cu care el s-a căsătorit după moartea Iocastei). Ca urmare a acestei uniri incestuoase, asupra Tebei şi a împrejurimilor acesteia s-a abătut o molimă cumplită. Oracolul a spus că uciderea lui Laios trebuia răzbunată, iar prezicătorul Tiresias i-a arătat lui Oedip că vinovatul era chiar el.

Oedip vede acum limpede tristele întâmplări în care a fost implicat; Iocasta se spânzură, iar el se pedepseşte singur scoţându-şi ochii (de fapt, servitorii lui Laios sunt cei care îl orbesc). Oedip părăseşte Teba şi porneşte în pribegie însoţit de fiica sa Antigona, dar destinul îi pedepseşte pe urmaşii lui: fiii săi, Eteocle şi Polinice, se omoară unul pe celălalt în război. În Fenicienele, Euripide îl prezintă pe Oedip în faţa leşurilor fiilor săi, pe când Antigona încearcă să-l distragă din întunecata sa meditaţie. După o lungă pribegie, a găsit puţină linişte în Atica, iar în apropiere de Atena, la Colonos, eumenidele l-au răpit de pe pământ. Potrivit Iliadei însă, după tragicele substituiri de persoane în care a fost implicat, Oedip a murit în luptă.

Tragica poveste a lui Oedip şi a celor apropiaţi lui a constituit una dintre cele mai bogate surse de inspiraţie ale poeziei greceşti şi ale literaturii din toate timpurile, avînd inclusiv în secolul XX – după apariţia conceptului de „complex al lui Oedip” formulat de Freud – un rol de prim – plan în istoria gîndirii.

sursa: Anna Ferrari,  Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Traducere de Emanuela Stoleriu, Dragoş Cojocaru, Dana Zamosteanu, Ed. Polirom, Iaşi, 2003

One response

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: