Ruginoasa, scena unui dramatic roman de dragoste (prima parte)

ruginoasa

De Ruginoasa, acest castel construit pe la 1800 şi socotit pe atunci ca unul din cele mai frumoase din Moldova, sunt legate episoade dramatice din viaţa unor bogate şi influente familii boiereşti din veacul al XIX-lea, de viaţa lui Alexandru Ioan Cuza.

Ruginoasa, scena unui dramatic roman de dragoste

Sturdzeştii, Ghiculeştii, Roznovăneştii. Trei familii boiereşti care se vor înfrunta la Ruginoasa şi unii vor da tribut de sânge lespezilor castelului.

La începutul veacului al XIX-lea, proprietari la Ruginoasa erau Sturdzeştii. Când bătrânul Săndulache s-a stins, castelul a revenit fiului său Costache, „om josnic şi arogant”, poreclit „beţivul”. Nu cruţa niciun efort pentru a parveni, abuzând de puterea, averea şi legăturile pe care le avea, profitând şi de faptul că era văr cu domnitorul Mihail Sturdza.

Din neamul Ghiculeştilor, Maria, fiica lui Dumitru Ghica-Comăneşti, apreciat pe atunci ca unul dintre cei mai bogaţi boieri din Moldova, avea să-şi poarte şi ea paşii prin acelaşi castel de la Ruginoasa.

Pe lângă familiile Slurdzeştilor şi Ghiculeştilor, o puternică şi bogată familie a vremii era a Roznovăneştilor. Şeful acesteia din urmă, Gheorghe Rosetti-Roznovanu, proprietar al moşiei Stânca de lângă Iaşi, dispunea de o avere imensă, strânsă între anii 1806 şi 1812, când a îndeplinit funcţia de mare vistiernic.

Acestea sunt, pe scurt, familiile ai căror membri se vor înfrunta cu pasiune la Constantinopol, pe drumurile Rusiei şi la Iaşi, sfârşind, într-un fel sau altul, la palatul din Ruginoasa.

Pasiune şi sânge

Maria Ghica era socotită de contemporani ca fiind de o frumuseţe „strălucită”. Despre ea, Gheorghe Sion a scris că „toate graţiile din mitologie îi făcuseră parte din darurile lor. Totul, figură, talie, spirit erau în perfecţiune la dânsa, se putea zice că reprezintă idealul frumuseţii perfecte”. Îndrăgostită de poetul Alexandru Beldiman, a renunţat curând la el şi, în 1824, s-a căsătorit cu beizadea Nicolae Sturdza, fiul domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza.

Deoarece acesta era ostatec la Constantinopol, căsătoria s-a oficiat acolo. În scurtă vreme, Maria – devenită cucoana Marghioliţa Sturdza – a speriat lumea cu frumuseţea ei. Mulţi dintre ambasadorii din Constantinopol şi ataşaţii acestora se învârteau în jurul ei, se certau şi ajungeau la duel aspirând la prietenia sau favorurile frumoasei moldovence. A circulat chiar zvonul că însuşi sultanul Mahmud al II-lea, văzând-o la paradă, uimit de frumuseţea ei, a invitat-o la palat să-i viziteze haremul.

Izbucnirea unui nou război ruso-turc devenise iminentă. Marghioliţa Sturdza, nevoind să fie supusă regimului de închisoare rezervat ostaticilor consideraţi prieteni duşmanilor imperiului otoman, şi-a părăsit soţul şi, urcându-se pe un vapor, s-a întors în ţară. După încheierea păcii de la Adrianopol a voit să plece în Rusia cu generalul cneaz Muhanov, dar fiindcă acesta nu i-a asigurat, la plecarea din Iaşi, mijloace comode de transport, cum era ea obişnuită s-a certat cu el, l-a palmuit şi de la Sculeni s-a reîntors în Iaşi.

La puţin timp după aceste întâmplări, cucoana Marghioliţa s-a recăsătorit cu marele logofăt Costache Sturdza, stăpânul Ruginoasei, neţinând seama că el se apropia de 60 de ani, că mai fusese căsătorit şi că avea patru copii mari; o interesa numai uriaşa avere al cărei posesor era. Costache Sturdza o iubea „la nebunie”, dar ea nu-l răsplătea cu aceeaşi monedă.

Unul dintre don juanii Iaşului vremii, Nicolae Roznovanu, fiul lui Gheorghe Roznovanu, a început să facă o curte asiduă cucoanei Marghioliţa, deşi era văr primar, după tată, cu primul ei soţ, beizadea Nicolae Sturdza, cel redus la minte, care murise în anul 1832.

Ca să scape de curtezanul soţiei sale, Costache Sturdza a întreprins cu aceasta o călătorie prin întreaga Rusie. Nicolae Roznovanu i-a urmărit însă îndeaproape, închiriind apartamente în aceleaşi hoteluri. Aproape ruinat, Costache Sturdza s-a întors în ţară, urmat bineînţeles de Nicolae Roznovanu. Aici şi-a refăcut în scurt timp averea, acceptând postul de ministru al afacerilor „dinlăuntru” oferit de domnitorul Mihalache Sturdza.

Vizitele dese, pe care Nicolae Roznovanu continua să le facă cucoanei Marghioliţa, deveniseră subiectul cel mai picant de discuţie în societatea ieşeană a timpului. Ca să curme această situaţie, în înţelegere cu Nicolae Roznovanu, Marghioliţa a pus la cale un plan prin care urmărea să-l oblige pe Costache Sturdza să divorţeze. Evenimentele petrecute au luat însă o turnură dramatică.

Dramă la Ruginoasa

Potrivit planului, cucoana Marghioliţa îl informă pe soţul ei că doreşte să se retragă pentru un timp la Ruginoasa, ca să se recreeze. Neputându-şi acompania soţia, îl rugă pe fiul său Săndulache s-o însoţească.  Marghioliţa ajunse la Ruginoasa noaptea şi îşi făcu intrarea la lumina torţelor, fiind întâmpinată de sute de ţărani aduşi cu forţa, anume ca să-i ureze „bun venit”. Paza castelului era asigurată de 10 arnăuţi şi 50 de plăieşi.

La mai puţin de o săptămână de la sosire, cucoana Marghioliţa fu anunţată de Nicolae Roznovanu că-i va face o vizită, în realitate pentru a o „răpi”. În fruntea unui număr de oameni înarmaţi, aleşi dintre feciorii boiereşti de pe moşiile sale şi a unei cete de arnăuţi, Roznovanu ocoli capcanele întinse în lungul drumului de Săndulache, „păzitorul” cinstei familiei sale. Când aiunse la Ruginoasa, porunci să fie distruse cu topoarele porţile castelului şi să fie alungaţi apărătorii de pe ziduri. Trădat şi de arnăuţii săi, care fuseseră cumpăraţi cu bani de Nicoloe Roznovanu, Săndulache Sturdza rămase singur să apere scara care ducea în apartamentul cucoanei Marghioliţa. După ce ucise doi dintre atacatori, fu înjunghiat în inimă de unul dintre arnăuţii lui Roznovanu. Cucoana Marghioliţa, „leşinată” în apartamentul său, fu transportată în castelul curtezanului ei de la Stânca – Iaşi.

Ultima parte AICI

sursa: Nicolae Grigoraş, Dramele Ruginoasei, în Magazin istoric, Anul II, Nr.10(19), octombrie 1968

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: