Îmbrăcămintea şi moda la români în perioada interbelică

moda si imbracaminte

Îmbrăcămintea la sate se confecţiona, de regulă, în gospodărie: cămăşi şi indispensabili din in sau cânepă, pantaloni din postav de lână, căciulă de piele de miel, opinci din piele de porc sau de viţel, cojoc din blană de oaie etc. În zonele de munte se purta, în mod obişnuit, costumul naţional (opinci, iţari, cămaşă brodată). Şi în celelalte zone bătrânii au rămas consecvenţi portului tradiţional. Tinerii au început să-şi cumpere haine „nemţeşti” (pantaloni şi veston), bocanci, pălărie.

Fetele s-au arătat receptive la moda de la oraş, începând să poarte sandale, fustă de stofă, rochie de stambă înflorată, să-şi scurteze părul, şi chiar să se dea cu ruj pe buze, spre indignarea bătrânilor şi mai ales a bătrânelor. În general, portul şi moda la sate au oscilat între tradiţionalism şi modernitate. Învăţătorii, preoţii, notarul, medicul se îmbrăcau ca la oraş, cu haine „nemţeşti”.

La oraş, oamenii din „lumea bună” îşi comandau haine la croitor sau le cumpărau „de-a gata” de la magazinele de modă. Bărbaţii purtau ghere de lac, pantaloni cu manşetă, haină la doi sau trei nasturi, pălărie; cămăşi albe, care la manşetă se încheiau cu butoni (de aur sau de argint); cravata cu picăţele era prinsă cu un ac încrustat cu pietre preţioase. Ceasul de buzunar cu lanţ de aur sau de argint şi bastonul cu cap de fildeş erau accesorii nelipsite la orice bărbat „serios”. La festivităţile deosebite, domnii se îmbrăcau în smoching.

Unii bărbaţi extravaganţi – mai ales tineri, actori, scriitori – purtau cămăşi colorate, haine în carouri, pantofi roşii sau galbeni, lavalieră, pălărie albă a la Maurice Chevalier. Briantina (uleiul de păr) era nelipsită, iar cei care purtau barbă aveau întotdeauna un piepten de argint sau os, pe care-l foloseau uneori ostentativ, pentru ca cei din jur să observe calitatea acestuia. În casă, purtau halate lungi viu colorate, iar în picioare papuci comozi, din piele de porc sau de viţel.

Femeile s-au arătat mult mai preocupare de modă, comparativ cu bărbaţii. Doamnele mai în vârstă au rămas la moda antebelică: pantofi de culoare închisă, rochii lungi „până la pământ” cu dantele; bluze închise la gât, pălării cu boruri mari şi bogat ornamentate. Cerceii mari, inelele şi brăţările de aur erau nelipsite. Femeile de vârstă medie s-au dovedit extrem de receptive la moda europeană (mai ales de la Paris). Ele frecventau aproape zilnic magazinele de modă, de unde îşi cumpărau pantofi de culoare deschisă, rochii „trei sferturi” în culori vii, pălării cu boruri mai mici. Iarna se folosea manşonul din blană de vulpe (maron sau argintie), pentru ca mâinile să fie protejate de ger. Tinerele fete nonconformiste purtau pantofi în culori vii sau sandale, fuste până la genunchi, bluze „en coeur” sau chimono, părul tuns scurt (a la garcon), pălăriuţă sau chiar şapcă. Ele nu ezitau să meargă iarna la patinaj sau la schi, îmbrăcându-se cu pantaloni bufanţi şi cu şubă, iar vara să petreacă 10-12 zile la mare, unde purtau costume din două piese (lăsând o parte a corpului descoperită). Ele erau adesea ţinta ironiilor din partea doamnelor în vârstă, care constatau lipsa de feminitate, de graţie şi de eleganţă a domnişoarelor „de astăzi”. La domiciliu, femeile purtau capot de casă, lung, înflorat, de mătase. Pudra, rujul, rimelul şi parfumul făceau parte din recuzita zilnică a oricărei femei din lumea bună.

Mulţi dintre cei care locuiau în zonele periferice ale oraşului purtau haine vechi, cumpărate de la târg, salopete sau haine confeţionate în casă. Doar la evenimente deosebite şi la sărbători se îmbrăcau cu haine bune, ţinute cu grijă la păstrare în şifonier.

sursa: Academia Română, Istoria Românilor, vol. VIII, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p.165-166

Anunțuri

Un răspuns

  1. Florin Sfâşie 0766-66-19-60 | Răspunde

    Vorbiti de imbracamintea satenilor din Vechiul Regat. In Ardeal lumea se imbraca mai bine. Costumele populare din Transilvania existente si astăzi nu prea semanau cu cele din Muntenia sau MOldova care intr-adevar erau cam saracacioase.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: