Portretul unei lichele

masca de porc

În spaţiul public îşi face tot mai mult simţită prezenţa o specie dezgustătoare: licheaua. Un amestec de nulitate ambiţioasă, şmecheră şi abilă, de veleitarism fără nicio acoperire, cum afirma Adrian Marino. Irezistibil atrasă de sălbăticia din lumea politicienilor constituiţi în haite, mafii şi clanuri, licheaua a adulmecat cu satisfacţie aerul îmbâcsit de egoism, de ipocrizie, de invidie şi de corupţie. De la primii paşi în politică, a şi început să-şi pregătească situaţia dorită, pe care o întrezărea dorinţa de parvenire. A intrigat, a linguşit, a calomniat, a trădat, şi-a apropiat pe unii, a silit pe alţii să se îndepărteze, în scurt a uzat şi a abuzat de toate procedeele, pe care un politicianism fără scrupul i le punea la îndemână.

Ascensiunea i-a fost fulgerătoare. A ocupat postul dorit. Era normal să culeagă roadele atâtor osteneli. O viaţă de uneltiri şi de turpitudini era răsplătită!

Unii, mai naivi, se tot întreabă care este secretul succesului parazitului cocoţat într-o oarecare funcţie. Explicaţia e simplă. Licheaua izbuteşte acolo unde omul de caracter cade învins. Căci bunăvoinţa celor puternici se îndreaptă mai bucuroasă către cei capabili de toate umilinţele şi de toate josniciile decât către oamenii care, prin independenţă şi prin demnitate, le-ar putea crea, la un moment dat, dificultăţi şi complicaţii.

De obicei, secăturile se simt bine în grupuri. Singură, licheaua nu este, evident, într-o companie onorantă. De plictisit, e sigur însă că nu se plictiseşte cu ea însăşi. Prea se iubeşte mult.

Vrei să te încredinţezi de calitatea sufletească a unui om, care trece drept un caracter? Dă-i posibilitatea de a fi lichea. O foloseşte? Nu-i zice că e un caracter înfrânt de împrejurări, ci doar o lichea, căreia i-a lipsit prilejul.

Şi încă ceva. Licheaua acţionează fără scrupule în beneficiul unei singure persoane: ea însăşi; iar faptul că întotdeauna numai acest tip uman reuşeşte în viaţă acuză un singur vinovat: restul lumii, adică noi înşine, permisivii, complicii prin pasivitate.

Anunțuri

3 răspunsuri

  1. O postare oarecum ieșită din tipare pentru dvs. dar un portret făcut cu-acurateațea în detalii pe care doar un pictor renascentist putea să o surprindă.

  2. Bine punctat de un fin observator !

  3. bun,si?ce am rezolvat cu asta, cei buni cad ca ciupercile…omul de caracter cade învins.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: