Cine a fost Ariadna?

firul Ariadnei

Ariadna. Fiica lui Minos, regele Cretei, şi a soţiei acestuia Pasifae, care, la rândul ei, descindea din zeul Soarelui, Helios. Numele său, la origine Ariagne, înseamnă „pură”, „sfântă”, iar celălalt nume cu care este desemnată uneori, Aridela, înseamnă „cea luminoasă”. Opusul său este Fedra, „cea strălucitoare”, sora ei. Era şi sora Minotaurului, monstrul cretan jumătate om şi jumătate taur, şi tovarăşa lui Dionysos şi a lui Tezeu.

De-a lungul timpului, în figura ei s-au stratificat felurite componente, legate pe de o parte de lumea divină, iar pe de altă parte de lumea omenească, toate contribuind la conturarea unui tablou deosebit de variat – şi nu întotdeauna univoc – al povestirii mitice care o are ca protagonistă. Pe de o parte, tradiţia o prezintă într-o lumină pozitivă: ea l-a ajutat pe Tezeu să scape cetatea Atena de Minotaur şi de apăsătorul tribut în vieţi omeneşti pe care trebuia să i-l asigure monstrului. Acelaşi filon pozitiv o prezintă şi ca victimă a lui Tezeu, care, după ce i-a făgăduit că o ia de soţie, a părăsit-o într-o noapte pe insula Dia (Naxos ?). Pe de altă parte, Ariadna este prezentată ca fiind nelegiuită şi vinovată, întrucât îl ajută pe un străin să-l ucidă pe propriul ei frate şi pentru că îşi părăseşte soţul divin, pe Dionysos, din iubire pentru Tezeu.

Tradiţiile concordă asupra unui singur aspect: îndrăgostită de Tezeu, Ariadna l-a ajutat să ajungă în centrul labirintului, unde era închis Minotaurul. Dificultatea traseelor încâlcite ale labirintului nu consta atât în a ajunge în centru, cât în a găsi calea de ieşire. Ariadna, care torcea atunci când Tezeu a venit la ea, i-a dat firul său, sfătuindu-l să lege un capăt la intrare şi să păstreze celălalt capăt; urmându-l în sens invers, avea să regăsească ieşirea. Potrivit altei versiuni, Ariadna însăşi l-a însoţit pe Tezeu în interiorul labirintului, luminându-i calea cu diadema ei, pe care o primise de la Dionysos ca dar de nuntă.

După ce Tezeu a ucis Minotaurul şi i-a salvat pe tinerii atenieni, a ridicat ancora în timpul nopţii, pornind către Atena. Ariadna l-a urmat pe corabie. Cei doi au ancorat pe insula Dia („divina”, „cereasca”), nume purtat de mai multe insule din marea grecească. Una dintre acestea se află în apropiere de coasta Naxosului, unde, potrivit legendei, ar fi tras la ţărm eroul însoţit de Ariadna. Multe alte insule şi-au disputat însă onoarea de a o fi găzduit pe Ariadna, devenind sedii ale cultului său. Probabil că Ariadna a ajuns la Dia însoţită şi de doica ei, Corina. Potrivit celei mai cunoscute versiuni a mitului, aici a părăsit-o Tezeu, plecând către Atena cu corăbiile pe când ea era cufundată într-un somn profund.

În legătură cu acest episod au apărut de-a lungul timpului numeroase legende, variantele diferind încă din Antichitatea greacă. Se spunea că Tezeu o părăsise; sau că, descoperind trădarea, ea se spânzurase pe când se afla încă în Creta; sau că fusese omorâtă de săgeţile Artemisei din voia lui Dionysos, care a dorit să-i pedepsească astfel necredinţa; sau că Dionysos îi trimisese lui Tezeu uitarea, astfel încât eroul nu şi-a mai amintit de Ariadna şi a lăsat-o în insula Dia; sau că Dionysos însuşi îşi răpise soţia; sau că ea se ridicase la cer; sau, cum se spunea în Cipru, că murise în durerile naşterii. În cele din urmă însă, Ariadna s-a ridicat la cer împreună cu Dionysos, în carul acestuia, rămânând să strălucească acolo, cu diadema luminoasă primită de la zeu ca dar de nuntă.

Multe aspecte ale mitului Ariadnei prezintă afinităţi cu cele ale unor zeiţe legate de lumea subpământeană, ca Persefona sau Semele. Originea şi urcarea sa la cer, ca şi rolul său de soţie a unui zeu, i-au sporit popularitatea, răspândirea cultului şi a amintirii sale.

sursa: Anna Ferrari,  Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Ed. Polirom, Iaşi, 2003

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: