Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană

geto-daci

Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană

Geto-dacii:

  • popor de origine indo-europeană;
  • au reprezentat ramura nordică a tracilor;
  • până în secolul I î.Hr., când şi-au constituit un stat propriu, au fost organizaţi în triburi şi uniuni de triburi;

Organizarea socială. Geto-dacii erau împărţiţi în:

  • aristocraţia militară şi sacerdotală, cunoscută sub numele de tarabostes sau pileati;
  • oamenii liberi (marea masă a populaţiei, comati sau capillati).

Religia

  • politeistă, bazată pe cultul zeului Zalmoxis.
  • principalul centru religios era Sarmizegetusa Regia (în sud-vestul Transilvaniei);
  • ceremoniile religioase erau oficiate în sanctuare circulare sau rectangulare;
  • aristocraţia preoţească deţinea un rol privilegiat în cadrul vieţii sociale şi politice a geto-dacilor.

Istoria politico-militară timpurie a geto-dacilor este cunoscută din izvoarele scrise externe, cele mai vechi însemnări fiind cuprinse în opera istoricului grec Herodot (sec. V î.Hr.).

Coloniile greceşti

Din sec. al VII-lea-al VI-lea î.Hr., pe ţărmul dobrogean al Mării Negre, au fost întemeiate aşezări stabile, cu caracter meşteşugăresc şi comercial, locuite de greci: Histria (Istros), colonie a Miletului, Tomis (Constanţa, azi), Callatis (Mangalia, azi). Relaţiile coloniştilor cu localnicii geto~daci s-au manifestat:

  • în domeniul economic şi al civilizaţiei materiale (schimburi economice, preluarea de către geto-daci a roţii olarului şi a utilizării monedei);
  • în domeniul politico-militar.

Principalele influenţe exercitate de alte populaţii asupra geto-dacilor au venit din partea:

  • grecilor din coloniile de la Marea Neagră (moneda, scrierea cu alfabet grecesc, elementele de arhitectură);
  • celţilor (aspecte ale metalurgiei fierului, roata olarului în zonele vestice);
  • sciţilor şi perşilor (prelucrarea metalelor preţioase);
  • romanilor (diverse împrumuturi, îndeosebi privind viaţa materială, încep să fie preluate de civilizaţia geto-dacă încă din secolul I î.Hr.).

sursa: Magda Stan, Cristian-Sorin Vornicu, Istoria de nota 10: clasele a VII-a şi a VIII-a, Bucureşti, CD PRESS, 2010, pag. 62

Un răspuns

  1. Vad mai sus o descriere:popor indo-european , dar ce limba vorbeau ?indo-europeana ca si noi, numai ca indo-europeana e mare si are multe limbi de la proto-persana la greaca sau latina.O reconstruire a limbii dacilor ar fi:
    .Cuvantul “ARGINT, ARGINTUS” in proto-persana dar si skyta era “ARGET”
    La noi in tara pe malu Argesului exista o localitate uitata cu un nume vechi care si-a pastrat forma antica “ARGET-OAIA” .
    Este posibil ca “ARGEDAVA” sa fi fost prin confundarea literei “D” cu “T” ca in TU si DU in limbile germanice.
    Si atunci avem “ARGEDAVA” se transforma in “ARGET-AVA” sau”ARGET-AUA” si numele de azi”ARGETO-AIA”.
    Si numele cetatii “S-ARGET-IA” are aceasi origine si inseamna “arginta, argintata”
    Numele raului Arges insemna “argintiu” , cunoscut an l’antiqitate ca Argessos, Ardzeiscus ou Ordzessus.si probabil ca Argesul se numea “Argetu” sau “Argeshu” ca si azi.Cam asa este cu formarea cuvintelor .
    Asa ca finalul cuvintelor care sunt nume de cetati dacice D-AVA, D-AUA, D-ABA,este verbul a avea .
    Acelasi lucru pentru RUSSI-DAVA care se transforma in RUSSIT-AVA sau RUSSIT-AUA sau RUSSITA sau IN-ROSITA provenind de la culoarea rosie a peretilor sau a malurilor rosii de argila.
    SUCID-AVA se transforma in SUCIT-AVA, SUCIT-AUA, si forma finala din limba romana
    ” SUCITA” .Verbul a sucii se afla si in lithuaniana dar si in alte limbi , ca si verbele a sta, a vedea , a da, si alte verbe care au suferit unele transformari .
    PETRODAVA se transforma in PETRTOTA adica pietruita , din piatra.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: