Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza

Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Contextul internaţional în care se realizează unirea celor două principate

Congresul de Pace de la Paris (1856), datorită înfrângerii Rusiei:

  • pune capăt statutului ei de putere protectoare asupra Principatelor;
  • Ţările Române dobândesc un nou statut juridic internaţional, rămânând sub suzeranitatea Porţii, dar intră, în acelaşi timp, sub garanţia colectivă a celor şapte mari puteri;
  • se hotărăşte libertatea de navigaţie pe Dunăre;
  • Moldova primeşte cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail şi Bolgrad;
  • se hotărăşte consultarea populaţiei din Principate prin adunări ad-hoc cu privire la problema unităţii statale.

Ce sunt adunările ad-hoc?

  • sunt realizate în anul 1857, pe baza hotărârilor Congresului de pace de la Paris;
  • au rol reprezentativ în sensul că, în componenţa lor intră reprezentanţi ai proprietarilor, dar, şi ai ţăranilor;
  • au rol consultativ în problema unirii sub un principe străin.

Care sunt hotărârile adunărilor ad-hoc?

În cadrul adunărilor ad-hoc organizate de caimacami (locţiitori de domni) s-a hotărât:

  • în favoarea unirii Principatelor;
  • noul stat să se numească România şi să fie condus de un prinţ străin.

Care sunt prevederile Convenţiei de la Paris din 1858 ?

  • unirea Principatelor cu doi domni, două guverne şi adunări separate;
  • noul stat se numea Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei;
  • existenţa a două instituţii comune: Comisia Centrală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu sediul la Focşani;
  • desfiinţarea privilegiilor şi egalitatea în faţa legi.

Cum s-a realizat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza?

Unioniştii din Moldova îl aleg în cadrul adunării elective ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, pe 5 ianuarie 1859. În Ţara Românească, la presiunea populaţiei bucureştene, adunarea electivã îl alege domn tot pe Alexandru Ioan Cuza, pe 24 ianuarie 1859. Se realiza astfel unirea românilor sub acelaşi domnitor.

La ce dată s-a înfăptuit unirea?

Data unirii celor două Principate este considerată data de 24 ianuarie 1859, dată la care domnul Moldovei, Al. I. Cuza, este ales şi domn al Ţării Româneşti.

Care sunt marile puteri ce refuză să recunoască unirea?

La Conferinţa marilor puteri, Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic refuză să recunoască dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Acest lucru se va realiza în august-septembrie 1859.

Enumeraţi principalele măsuri adoptate de domnitor în perioada 1859-1862.

În perioada 1859-1862 au fost luate măsuri pentru realizarea deplină a unirii celor două Principate:

  • capitala a fost stabilită la Bucureşti;
  • s-au unificat armata, vămile, poşta şi telegraful;
  • stemă comună;
  • realizarea unui curs monetar unic;
  • unificarea guvernelor şi adunărilor legislative la 24 ianuarie 1862.

Care sunt marile reforme din perioada 1863-1866?

Cele mai importante măsuri din această perioadă au avut în vedere rezolvarea problemei ţărăneşti. Aceste măsuri sunt:

  • 1863, Legea secularizării averilor mănăstireşti închinate (trecerea în proprietatea statului a averilor mănăstirilor închinate);
  • mai 1864, Legea electorală menţine votul cenzitar, cu un cens mai scăzut, ceea ce duce la creşterea numărului de alegători;
  • mai 1864, Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris care are rol de constituţie;
  • august 1864, Legea agrară, împroprietărirea ţăranilor cu loturi în folosinţă, în funcţie de numărul de vite, cu răscumpărare în 15 ani;
  • noiembrie 1864, Legea instrucţiunii prin care învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu;
  • decembrie 1864, Codul Civil prin care se modernizează sistemul juridic.

În ce condiţii are loc abdicarea lui Al. I. Cuza?

Domnia autoritară a lui Cuza a provocat nemulţumirea clasei politice. Se formează o alianţă denumită „monstruoasa coaliţie”, care îi reunea atât pe liberali cât şi pe conservatori, în scopul detronării lui Cuza. Se punea tot mai acut problema unui prinţ străin. Pe 11 februarie 1866 Al. I. Cuza este obligat să abdice şi părăseşte ţara, murind în exil în 1873.

Precizaţi care este importanţa domniei lui Cuza?

Domnia lui Al. I. Cuza a însemnat crearea statului român modern, iar prin măsurile pe pe care le-a întreprins a dus la dezvoltarea principalelor instituţii ale statului.

*****

sursa: Marian Bolum, Tiberiu Dogariu, Gabriel Grozav, Ana Preda Tudor, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic la Istorie, clasa a VIII-a – semestrul II, Ed. Sigma, Bucureşti, 2008

5 răspunsuri

  1. foarte bun

  2. Cuza a fost si mason
    A luat masuri si impotriva Bisericii din nefericire fiind influentat sau amenintat de cei care l-au sustinut sa ajunga la putere.

  3. Mulțumesc mult.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: