Frica păzeşte via

Vlad Tepes

Rămase  de  pomină  întâmplarea  acelui neguţător  din  Florenţa,  care  colinda adesea prin ţara noastră. Venind  el  în  Târgovişte  cu  bună  avuţie, odoare  de  aur  şi  nestemate, după  o  lipsă de trei ani, nu avea ştiinţă de cinstea care se aşezase atât de temeinic de-a lungul şi de-a  latul  ţării.  Temându-se  a  nu  păţi  ce mai  păţise  odată,  când  fusese  jefuit  de marfă şi era cât pe-aci să-şi piardă viaţa, se înfăţişă  Domnului,  cu  un  dar  preţios,  şi-l rugă  să-i  dea  o  seamă  de  ostaşi  ca  să-l ocrotească de tâlhari.

— Tâlhari,  în  ţara  mea?…  strigă  Vlad Ţepeş uluit. Află, florentinule, că pe la noi n-a mai rămas nici unul măcar de sămânţă.

Apoi  întorcându-se  către  un  boier  îl întrebă:

— Vel-spătare, ştiu că ai o vie mândră pe dealul Cotmeni. Îţi fură careva strugurii la vreme de noapte?

— Nu,  Măria  Ta,  ferit-a  sfântul,  nu  se atinge nimeni de un bob.

— Ai pus paznici buni?

— Aş,  n-am  nici  un  paznic  în  vie.  La ce-mi trebuie?

— Atunci cine-o păzeşte?…

— Frica păzeşte via, Măria Ta. Căci ea e cel mai bun paznic.

Vlad se întoarse către neguţător:

— Ai  auzit  ce  spune?  Ca  să  te încredinţez  că  nu  sunt  vorbe  goale,  îţi poruncesc  să-ţi  iei  darul  înapoi,  iar  marfa s-o  laşi  la  noapte,  sub  chezăşie domnească, fie pe maidan, fie pe uliţă, în afară  de  zidurile  cetăţii,  în  sfârşit  unde  îi vrea, tu viind să dormi sub acoperişul meu. De nu vei face întocmai, te pedepsesc ca pe un defăimător… Dar înainte de aceasta, vreau să ştiu: tu eşti cinstit, neguţătorule? Căci astfel cum poţi cere altora cinste dacă tu însuţi n-o ai?

— Sunt cinstit, Măria Ta. Pe nimeni n-am înşelat până acum.

— Dacă  n-o  fi  aşa  precum  zici,  ai  să simţi din greu urgia mea.

Neguţătorul din Florenţa, neavând încotro, îşi lăsă odoarele şi marfa pe un maidan în faptul  serii  şi,  oftând,  se  întoarse  la  palat, unde i se pregătise o odaie. Dar nu închise ochii toată noaptea, încredinţat că nu-şi va mai  găsi  nestematele,  iar  Domnul  îl  va alunga  peste  hotare.  Cum  se  lumină  de ziuă  dete  fuga  la  maidan.  Minune!  Găsi avuţia neatinsă, aşa precum o lăsase.

Se  înfăţişă  lui  Vlad  cu  mare  smerenie, lăudând mult cinstea locuitorilor şi spunând că  nicăieri,  pe  unde  umblase,  n-a  întâlnit, oameni mai de ispravă.

Vodă  zâmbea  ascultându-l  şi-şi  mângîia ciocul de barbă. Apoi, cătând lung în ochii florentinului, îl întrebă brusc:

— Ţi-ai  cercetat  bine,  punga,  cinstite neguţător? Nu-ţi lipseşte nici un galben?

— Nici unul, Măria Ta. Ba, dimpotrivă, nu ştiu cum se face că-mi prisoseşte unul. Oi fi  greşit  numărătoarea,  nu-mi  dau  seama ce anume s-a întâmplat.

— Ai numărat bine. Eu ţi-am adăugit un galben ca să-ţi încerc cinstea, înţelegi sau ba? Dacă nu-mi spuneai de galbenul găsit în  plus,  te  socoteam  necinstit  şi -ţi confiscam bunătate de marfă.

Florentinul  rămase  uluit  auzind  de isteaţa  capcană  din  care  scăpase  cu  faţă curată.  Teribil  acest  Domn  al  Ţării Româneşti! Un al doilea ca el nu se află pe pământ.

Vodă îi mai spuse:

— Îmi  plăcu  inelul  pe  care  mi  l -ai  adus ieri.  Îl  opresc  plătindu-l,  căci  daruri  nu primesc decât de la cei deopotrivă cu mine. Aşa  că  fă  bine  şi  treci  pe  la  vistierie  ca să-ţi ridici preţul  lui,  fără  nici  o  vamă.  Iar pe unde te duci, să povesteşti ce ai văzut în  ţara  mea!  Dacă  frica  păzeşte  via,  cu timpul  ea  se  preface  în  obicei,  aşa  ca cinstea şi virtutea să fie o trăsătură a firii oamenilor.  Iacă  de  ce  am  aşezat  legea  fricii în fruntea grijilor mele.

sursa: Mihail Drumeş, Povestea neamului românesc de la început şi până în zilele noastre. Pagini din trecut, vol. 1, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: