Istorii (Herodot) – Cărţi ce trebuie citite

Herodot - Istorii

Titlul cărţii: ISTORII
Autor: HERODOT din Halicamas, c. 484-425 î.Hr.

Lucrarea, constituită din nouă cărţi, tratează despre războaiele care i-au opus pe greci şi barbari din epoca lui Cresus până în cea a lui Xerxes. Herodot este martorul victoriei decisive a grecilor asupra barbarilor: pentru a explica evenimentele recente, pare că îi este necesară întoarcerea la origini.

Lucrarea debutează cu un expozeu referitor la trăsăturile care disting popoarele Asiei de cele ale Europei. Autorul relatează mai întâi înfrângerea regelui Lydiei, Cresus, în anul 546 î.Hr., suferită în războiul cu Cyrus, regele perşilor; ni se arată modul în care Cyrus îi supune pe mezi şi asirieni, iar Cambyse începe cucerirea Egiptului pentru a spori cuceririle tatălui său, Cyrus. La moartea lui Cambyse, Darius preia puterea şi reorganizează imperiul: îl împarte în satrapii guvernate de satrapi. Apoi Darius duce lupte împotriva sciţilor şi cucereşte malul european al Helespontului; din 499, grecii îi opun rezistenţă; este înfrânt în lupta de la Marathon, în 490. În timpul domniei lui Xerxes au avut loc mai multe lupte (Termopile, Salamina, în 480), care eliberează Grecia de jugul persan.

Istoriile  descriu naşterea şi întărirea despotismului persan, căruia o naţiune curajoasă, mândră şi liberă, i-a pus, în cele din urmă, capăt. Prima parte conţine numeroase digresiuni anecdotice sau mitologice, care conferă un aspect pitoresc lucrării, scrisă de altfel în stilul fluent al unui povestitor; partea referitoare la Xerxes este mai dramatică; din ea se degajă o profundă admiraţie pentru Ionia şi pentru patriotismul atenienilor.

Herodot este considerat drept „părintele istoriei”: este primul care trece de la speculaţia mitologică la cercetare; studiul său se referă la o perioadă contemporană. I s-ar putea reproşa încrederea naivă în mitologie, lipsa de spirit critic, erorile, slaba educaţie ştiinţifică, dar nu se poate să rămânem insensibili la onestitatea şi sinceritatea lui.

sursa: Denis Huisman, Dicţionar de opere majore ale filosofiei, Ed. Enciclopedică Bucureşti, 2001, pag. 260

Un răspuns

  1. mama nici eu nu stiu atata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

AveHistoria

Istoria si arta in calatorii, lecturi, fotografii si filme

Victor Roncea's Weblog

information is power

RETRO-RÂMNIC

Blogul n-a apărut din senin, vremea l-a scos în cale...

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

Blogul lui Buzatu

Discuții libere despre lucruri care ne interesează

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Diverse diversificate 1

blog cu gânduri amestecate :)

Adevar100la100's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d blogeri au apreciat asta: