Revoluţia română din 1848-1849

revolutia romana din 1848

Contextul internaţional

Revoluţia română a izbucnit în contextul evenimentelor revoluţionare din spaţiul european. Revoluţii burgheze au izbucnit în Franţa, Imperiul Habsburgic, spaţiul italian şi cel german.

Cauzele revoluţiei româneşti de la 1848

  • politica de maghiarizare a românilor din Transilvania;
  • încălcarea autonomiei Principatelor de către Imperiul Ţarist;
  • acutizarea problemei ţărăneşti;
  • dezvoltarea conştiinţei naţionale;
  • necesitatea progresului economic şi politic al Principatelor.

Revoluţia din Moldova

Pe 27 martie 1848, la hotelul „Petersburg” din Iaşi are loc adunarea revoluţionarilor. Se creează un Comitet condus de V. Alecsandri care redactează programul „Petiţia Proclamaţie”. Documentul cuprindea 35 de articole şi avea caracter moderat. Cuprindea: alegerea unei noi adunări obşteşti, formarea unei gărzi civice, îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor. Domnul Mihail Sturdza, care avea o orietare pro-rusă, arestează o parte din revoluţionari, alţii reuşind să fugă, iar mişcarea revoluţionară este înfrântă. Cei mai importanţi revoluţionari moldoveni au fost: V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza.

Revoluţia din Ţara Românească

În Ţara Românească, pe 9 iunie 1848, are loc la Islaz o adunare la care se citeşte „Proclamaţia”. Aceasta constituie programul revoluţiei, are 22 de prevederi, dintre care: independenţa administrativă şi legislativă, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin despăgubire, emanciparea evreilor şi a ţiganilor, adoptarea unei constituţii, autonomia statului şi abolirea protectoratului rus. La Bucureşti, domnitorul Gheorghe Bibescu este de acord cu revendicările, abdică, iar puterea este preluată de un guvern provizoriu. Din guvern făceau parte personalităţi revoluţionare, precum: N. Bălcescu, C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell. Pentru rezolvarea problemei agrare este înfiinţată Comisia proprietăţii. Guvernul provizoriu adoptă mai multe măsuri, printre care: tricolorul ca steag naţional, desfiinţează rangurile boiereşti, face propagandă revoluţionară în rândul populaţiei. Imperiul Otoman intervine pentru înăbuşirea revoluţiei, mai întâi pe cale diplomatică – când guvernul este înlocuit cu o locotenenţă domnească, iar apoi pe cale armată, Fuad Efendi ocupând Bucureştiul. Pe 13 septembrie au loc confruntări între armatele turceşti şi un detaşament de pompieri, condus de căpitanul Pavel Zăgănescu. Revoluţia este înfrântă.

Revoluţia din Transilvania

Pe 3/5 mai 1848 are loc Marea Adunare Naţională de la Blaj organizată de Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Avram Iancu, Andrei Şaguna. Este elaborat programul „Petiţia Naţională”, cu următoarele prevederi: independenţa naţiunii române, respectarea drepturilor sale politice, autonomia celor două biserici româneşti, administraţie şi învăţământ în limba română, desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire. În luna mai 1848, revoluţionarii din Moldova, retraşi în Transilvania, elaborează programul „Principiile noastre pentru reformarea patriei”, care prevedea: desfiinţarea clăcăşiei fără despăgubire, egalitatea în faţa legii, desfiinţarea privilegiilor, unirea Moldovei şi Valahiei într-un stat independent românesc. Dieta Transilvaniei votează anexarea Transilvaniei la Ungaria, ceea ce provoacă un conflict armat dintre revoluţia română şi cea maghiară. Avram Iancu organizează 15 legiuni româneşti care rezistă în munţii Apuseni generalului Bem. În iulie 1849, prin intermediul lui N. Bălcescu, se încearcă o reconciliere între români şi maghiari. La 1 august 1849, la Şiria, maghiarii capitulează în faţa armatelor ruse şi austriece.

Mişcările revoluţionare din Bucovina şi Banat

În Banat are loc Adunarea de la Lugoj, unde Eftimie Murgu redactează programul „Petiţia neamului românesc din Ungaria”. În Bucovina este organizat un Comitet revoluţionar (Cernăuţi) la care participă şi revoluţionari din Moldova. Este elaborat programul „Dorinţele partidei naţionale în Moldova”.

Asemănări şi deosebiri între mişcările revoluţionare din Ţările Române

Asemănări

  • au fost elaborate documente program;
  • au fost înăbuşite prin intervenţia marilor imperii vecine (rus, otoman, habsburgic).

Deosebiri

  • revoluţia din Transilvania a avut preponderent caracter naţional;
  • revoluţia din Ţara Românească reuşeşte să impună un guvern revoluţionar care adoptă măsuri revoluţionare.

*****

sursa: Marian Bolum, Tiberiu Dogariu, Gabriel Grozav, Ana Preda Tudor, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic la Istorie, Ed. Sigma, Bucureşti, 2008

Anunțuri

10 răspunsuri

  1. Salut Horia! Am share-uit articolul acesta pe site-ul revistei Redescopera Istoria, iar cineva a facut urmatorul comentariu:

    Cu regret, dar articolul e scris din ceea ce probabil a citit cineva „în diagonală” din cărţile de istorie în ceea ce priveşte revoluţia din Transilvania de la 1848-1849 (sau sursa indicată e prost scrisă). O mulţime de informaţii eronate, dintre care cea mai „tare” e că Avram Iancu a organizat 15 legiuni cu care rezistat în Apuseni. În realitate, Iancu a condus o singură legiune, Legiunea II Auraria Gemina şi resturi din legiunile Prima Blasiana, III Campestre, a Zarandului, Auraria et Salinae, subordonându-i-se prefecţii refugiaţi şi rămaşi fără legiuni: Ioan Buteanu, Petru Dobra, Simion Balint, Nicolae Vlăduţiu, Vasile Macarie Moldovan, precum şi câţiva revoluţionari munteni. Armata ungară a capitulat la Şiria la 13 august, nu la 1 august. La Blaj la 3/15 mai 1848 s-au cerut următoarele, nu ce scrie în articol (diferenţele sunt subtile, mai ales în ceea ce priveşte biserica română, nu „cele 2 biserici” de care se vorbeşte în articol – prietenii ştiu de ce)

    http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Adunarea_Na%C5%A3ional%C4%83_de_la_Blaj

    Cine are dreptate? 🙂

  2. O parte din „mister” se elucidează citind articolul acesta https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/revolutia-de-la-1848/ de pe acelaşi blog. Acribia foloseşte la multe, când e folosită…

  3. Postati mai multe imagini!

  4. E un articol foarte bine scris, care pentru mine , a reprezentat o pretioasa tema la scoala. In ansamblu, din manualul de istorie nu am reusit sa inteleg mai nimic, dar de aici am inteles totul! Tine-ti-o tot asa!

  5. Foarte bun text sunt deacord cu Anonim

  6. dar ce inseamna capitanat romainesc?

  7. Minunat articol. M-a ajutat nespus de mult!

  8. Este un articol foarte util…

  9. Un articol foarte util ,mai ales pentru cei ce nu inteleg la scoala!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: